În afară de faptul că Legea pensiilor a fost modificată de trei ori în acest an, parlamentarii au mai introdus o serie de noutăţi în ceea ce priveşte propriile lor pensii, precum şi cele ale militarilor, diplomaţilor şi grefierilor. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dat câteva decizii obligatorii prin care a clarificat anumite aspecte legate de pensiile cetăţenilor obişnuiţi. Din acest articol puteţi afla, practic, toate noutăţile notabile din 2015 din domeniul pensiilor, dar şi ce alte proiecte se află în procedura de legiferare.
Persoanele care au lucrat în grupa I de muncă, în alte condiţii şi în condiţii speciale se pot bucura de reducerea vârstei de pensionare pentru stagiile de cotizare de cel puţin doi ani, conform modificărilor aduse la Legea pensiilor prin Legea nr. 155/2015 (aplicabile din iunie). Până la acel moment, pentru a ieşi mai devreme la pensie, erau necesari cel puţin şase ani munciţi în condiţii dificile.
Prin urmare, persoanele care au lucrat doi ani în grupa I, în condiţii speciale şi în alte condiţii de muncă, de exemplu, beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare de un an. Persoanele cu stagiu de cotizare de cinci ani au parte de o reducere de doi ani şi şase luni, iar cele cu stagiu de 15 ani -- de o reducere de şapte ani şi şase luni. Cea mai mare reducere se aplică celor care au lucrat în condiţii dificile 26 de ani sau peste (13 ani).
De noile prevederi beneficiază atât persoanele care se pensionează începând cu data de 25 iunie 2015, cât şi cele care, începând cu aceeaşi dată, au dreptul să treacă de la pensia anticipată / anticipată parţială / de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, aşa cum au precizat reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii Publice.
Mai multe informaţii despre prima modificare din 2015 a Legii nr. 263/2010 găsiţi aici.
Perioadele muncite în
grupele I şi II de muncă, precum şi în
condiţii speciale şi deosebite, vor aduce în 2016
o majorare a pensiilor pentru cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011, prevede
Legea nr. 192/2015 (al doilea act normativ care a modificat în acest an Legea nr. 263/2010).
Noua lege, care a intrat în vigoare pe 11 iulie, stabileşte că "pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade (...)".
Mai exact, aceste categorii de persoane vor avea parte de creşterea punctajelor anuale realizate cu 50%, pentru perioadele în care au lucrat în grupa I de muncă sau în condiţii speciale, ori cu 25%, pentru perioadele în care au lucrat în grupa a II-a de muncă sau în condiţii deosebite.
Toate detaliile referitoare la a doua modificare din 2015 a Legii pensiilor sunt aici.
Al treilea act normativ care a modificat în acest an Legea pensiilor face referire la reevaluarea anumitor locuri de muncă în condiţii speciale (de exemplu, activităţile în subteran, pe platformele marine, în oţelării). Mai exact, activitatea de reevaluare a acestora se desfăşoară din cinci în cinci ani, nu din doi în doi ani.
"Periodic, din cinci în cinci ani, locurile de muncă în condiţii speciale de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) (de la articolul 30 - n. red.) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale, stabilită prin hotărâre a Guvernului", scrie în Legea nr. 325/2015, cu menţiunea că, până la modificarea din 21 decembrie, Legea pensiilor nu dispunea că procedura trebuia stabilită de Executiv.
Toate informaţiile despre a treia modificare din 2015 a Legii nr. 263/2010 sunt aici.
Reintroducerea pensiilor militare de stat este prevăzută de
Legea nr. 223/2015, care va intra în vigoare în data de 1 ianuarie 2016.
Actul normativ prevede că, începând cu prima zi a anului viitor, atât militarii şi politiştii, cât şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare vor beneficia de pensii militare.
În principiu, aceste categorii de persoane vor putea să primească pensie de serviciu, pensie de invaliditate şi pensie de urmaş. Pensia de serviciu va fi, potrivit noii legi, pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţială.
Intrarea în vigoare a acestui act normativ va reprezenta o revenire la situaţia de dinaintea aplicării Legii nr. 263/2010, deoarece actuala Lege a pensiilor a abrogat la 1 ianuarie 2011 vechea Lege a pensiilor militare de stat.
Principalele informaţii despre subiect se regăsesc în acest articol.
Prin intermediul
Legii nr. 216/2015 -- care se aplică din 21 august -- a fost
introdusă pensia de serviciu pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României.
Potrivit documentului, "membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu (...)".
Cuantumul acesteia este de 80% din baza de calcul, care reprezintă salariul de bază brut lunar corespunzător funcţiei şi la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de pensionare. De pensia de serviciu pot să beneficieze, de asemenea, şi persoanele cu o vechime de 12-15 ani, la împlinirea vârstei de 60 de ani. În această situaţie, pensia este redusă cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an lipsă din vechimea integrală.
Sunt consideraţi membri ai Corpului diplomatic şi consular, conform Legii nr. 269/2003, ministrul afacerilor externe, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, în această categorie este inclus personalul diplomatic şi consular care îşi desfăşoară activitatea în administraţia centrală a MAE, la ambasadele, misiunile permanente pe lângă organizaţiile internaţionale şi oficiile consulare ale României, inclusiv persoanele care provin de la Departamentul de Comerţ Exterior şi de la alte ministere şi instituţii (pe perioada trimiterii lor în misiune în străinătate cu grade diplomatice sau consulare).
Notă: Normele pentru aplicarea Legii nr. 216/2015 au apărut luna aceasta în Monitorul Oficial, astfel că membrii Corpului diplomatic şi consular pot beneficia deja de pensia de serviciu.
Pensia de serviciu a parlamentarilor a fost reintrodusă prin Legea nr. 215/2015, care se aplică din 21 august. Aceasta reprezintă o revenire la situaţia care a fost valabilă până în august 2010.
Concret, funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani -- din care minimum 14 ani în Parlament -- beneficiază de pensie de serviciu. Cuantumul acesteia este de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimul an înainte de data pensionării.
Pe deasupra, pentru fiecare an peste vechimea de 14 ani în Parlament, aceşti funcţionari publici au parte de încă un punct procentual din baza de calcul, dar fără a se depăşi venitul brut avut la data pensionării.
Informaţii suplimentare sunt aici.
Grefierii şi
criminaliştii pot beneficia din 2015 de
pensie de serviciu, conform Legii nr. 130/2015, care se aplică din 25 iulie.
Mai precis, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de 60 de ani, cuantumul acesteia fiind de 80% din baza de calcul (media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate de dinaintea depunerii cererii de pensionare).
Noul act normativ dispune că, odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu, trebuie stabilită şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public.
Detalii suplimentare sunt aici.
În afară de noutăţile legislative deja amintite, ICCJ a dat două decizii care fac referire la pensiile cetăţenilor obişnuiţi. Acestea sunt obligatorii pentru toate instanţele de la momentul publicării.
Primul document în cauză este Decizia ICCJ nr. 1 din 19 ianuarie 2015. Prin aceasta s-a stabilit că persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001 şi care au ieşit la pensie înainte de 1 ianuarie 2011
nu pot să beneficieze de o majorare a punctajului de 50%.
Al doilea vizează posibilitatea nevăzătorilor de a obţine mai devreme pensia pentru limită de vârstă. Concret, judecătorii au hotărât, prin Decizia ICCJ nr. 16 din 21 septembrie 2015, că, în interpretarea Legii pensiilor,
nevăzători sunt consideraţi doar cei cu handicap vizual grav, nu şi cei cu handicap vizual accentuat. Prin urmare, doar primii menţionaţi pot să se pensioneze mai repede.
Mai multe despre cele două subiecte sunt aici şi aici.
Alte două proiecte de lege despre care AvocatNet.ro a scris în acest an încă se găsesc în procedura de legiferare, fiind deja adoptate de una dintre Camerele parlamentare.
Ambele documente au trecut momentan doar de Senat şi acum se află la Camera Deputaţilor.
Informaţii suplimentare găsiţi aici şi aici.
avocatnet.ro 
stanluc
Comentarii articol (27)