Noul Cod fiscal: Care sunt cele mai importante modificari care vizeaza activitatile independente?

Potrivit legislatiei in vigoare, o persoana fizica desfasoara o activitate independenta daca indeplineste cel putin patru dintre urmatoarele criterii:

• dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru;
• dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti;
• riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea;
• activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara;
• activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii;
• persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective;
• persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii.

Noua modalitate de definire a activitatilor independente a intrat in vigoare pe 10 iulie 2015, la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Legii nr. 187/2015, iar prevederile acesteia sunt pastrate si in noul Cod fiscal, programat sa intre in vigoare la inceputul anului viitor.

Un element de noutate in definirea veniturilor din activitati independente, potrivit reglementarilor aplicabile din 2016, este includerea veniturilor din activitati de productie.

Mai precis, veniturile din activitati independente vor cuprinde, de anul urmator, si veniturile din productie, comert, prestari de servicii, veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

Totodata, actul normativ mai stabileste ca veniturile din profesii liberale sunt veniturile obtinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, in timp ce veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, brevete de inventie, desene si modele, marci si indicatii geografice, topografii etc.

Noi conditii pentru ca cheltuielile sa poata fi deduse

Actuala legislatie stabileste ca venitul net din activitati independente se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile efectuate in scopul realizarii de venituri, cu exceptia situatiilor cand se aplica normele de venit si in cazul drepturilor de proprietate intelectuala.

Noul Cod fiscal introduce o serie de noi elemente  in ceea ce priveste cheltuielile deductibile integral in cazul activitatilor independente, astfel incat, din 2016, conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt urmatoarele:

• sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
• sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
• sa reprezinte cheltuieli cu salariile si cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit cap. III - Venituri din salarii si asimilate salariilor, cu exceptiile prevazute de prezentul capitol;
• sa respecte regulile privind amortizarea;
• sa respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentand investitii in mijloace fixe pentru cabinetele medicale, in conformitate cu prevederile art. 28 alin. (20);
• cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru: active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul; bunurile utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing; asigurarea de risc profesional. 
• sa fie efectuate pentru salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, reprezentand indemnizatiile platite acestora, precum si cheltuielile de transport si cazare;
• sa fie efectuate pe perioada deplasarii contribuabilului care isi desfasoara activitatea individual si/sau intr-o forma de asociere, in tara si in strainatate, in scopul desfasurarii activitatii, reprezentand cheltuieli de cazare si transport;
• sa reprezinte contributii profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
• sa fie efectuate in scopul desfasurarii activitatii si reglementate prin acte normative in vigoare;
• sa reprezinte pretul de cumparare sau valoarea stabilita prin expertiza tehnica la data dobandirii, dupa caz, pentru activele neamortizabile prevazute la art. 28 alin. (4), cheltuielile deductibile fiind inregistrate la momentul instrainarii acestora.

Practic, ultimele patru cheltuieli deductibile din lista prezentata anterior sunt elementele de noutate introduse prin noul Cod fiscal, comparativ cu legislatia din prezent, care inca se aplica si in care acestea nu sunt prevazute. 

In alta ordine de idei, regimul cheltuielilor pentru autovehicule ramane neschimbat, astfel incat vor fi deductibile integral cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii si a caror masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg si nu au mai mult de noua scaune de pasageri, daca vehiculele respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:

• sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat;
• sunt utilizate de agentii de vanzari si de achizitii;
• sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
• sunt utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane sau pentru instruire de catre scolile de soferi;
• sunt utilizate ca marfuri in scop comercial.

Ce contributii vor datora persoanele care obtin venituri din activitati independente?

De anul viitor, veniturile din activitati independente vor fi incluse in categoria veniturilor asupra carora se aplica contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura salariala.

De exemplu, persoanele fizice autorizate (PFA) vor datora, de la 1 ianuarie 2016, si contributia de asigurari sociale (CAS) de 10,5%, la venitul net efectiv realizat, plafonat la cinci salarii medii brute lunare.

Potrivit societatii de contabilitate si audit Contexpert, PFA vor plati, pe langa impozitul de 16%, si contributia de asigurari de sanatate (CASS) de 5,5%, si CAS de 10,5%.

Pentru veniturile din drepturi de autor se va plati obligatoriu, din 2016, CAS de 10,5% plafonat la cinci salarii medii brute lunare. In schimb, nu va fi datorata CASS de 5,5% daca exista si venituri din salarii, PFA etc.

Practic, situatia nu se schimba in 2016 din punct de vedere al CASS.

Cum se va stabili baza lunara de calcul a CAS? 

Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual in sistem real, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale, in cazul platilor anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale, o reprezinta echivalentul a 35% din castigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute.

Baza lunara de calcul a CAS se recalculeaza in anul urmator celui de realizare a venitului, in baza declaratiei privind venitul realizat si se stabileste ca diferenta intre venitul brut realizat si cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente, exclusiv cheltuielile reprezentand contributia de asigurari sociale, raportata la numarul de luni in care a fost desfasurata activitatea.

Baza lunara de calcul nu poate fi mai mica decat echivalentul reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig.