Reminder: Legea dieteticienilor a intrat în vigoare: Cine poate practica noua profesie?

Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 5 noiembrie şi a intrat în vigoare pe 8 noiembrie.

Profesia de dietetician este o profesie liberală în domeniul sănătăţii umane şi furnizează servicii conexe actului medical, se arată în noua lege. Principalul scop al acesteia este asigurarea unei nutriţii echilibrate, pentru o stare bună de sănătate, prin prevenirea stărilor patologice influenţate nutriţional şi prin promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii prin mijloace dietetice.

"În exercitarea profesiei, dieteticianul aplică ştiinţa nutriţiei şi dieteticii în alimentaţia şi educaţia pe teme de alimentaţie a pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică, cât şi a persoanelor ca subiect individual, atât a celor sănătoase, cât şi a celor bolnave. Dieteticianul contribuie la definirea, evaluarea şi controlul calităţii produselor şi dietelor alimentare oferite pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică ţinând cont de principiile şi obiectivele naţionale de prevenţie şi sănătate publică relevante în sfera nutriţiei şi alimentaţiei publice", este menţionat în document.

Dieteticienii au dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional. Totodată, aceştia îşi asumă răspunderea pentru calitatea actului profesional, în măsura în care pacienţii respectă indicaţiile dietetice primite.

Autorizaţia de liberă practică a dieteticienilor trebuie reînnoită la un interval de cinci ani

Profesia de dietetician poate fi exercitată, potrivit Legii nr. 256/2015, în baza unei autorizări. Astfel, obţinerea statutului de dietetician autorizat este posibilă dacă persoanele fizice îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

• să aibă capacitate juridică civilă deplină de exerciţiu;
• să posede un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică (diplomă de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică);
• să fie apte din punct de vedere medical pentru practicarea profesiei;
• să nu fi fost condamnate definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de dietetician;
• să nu fi săvârşit, în exercitarea profesiei de dietetician, abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă;
• să aibă calitatea de membru al Colegiului Dieteticienilor din România (CDR);
• să fie cetăţean al statului român, al unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Elveţiei (exercitarea profesiei este posibilă, totuşi, şi în cazul altor persoane).

Autorizaţia de liberă practică pentru exercitarea profesiei de dietetician este eliberată de către CDR şi trebuie reînnoită la un interval de cinci ani. Pentru eliberarea acesteia, persoanele fizice trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

• să deţină un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică;
• să facă dovada efectuării unui an de practică în domeniul nutriţiei şi dieteticii sau să deţină o diplomă de masterat în domeniul nutriţiei şi dieteticii;
• să promoveze examenul naţional de dietetician autorizat.

Primul examen naţional de dietetician autorizat va fi organizat în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

Important! Asistenţii medicali dieteticieni care aleg să exercite profesia de dietetician sunt obligaţi, în cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 256/2015, să facă un stagiu de pregătire specifică pentru a atinge un nivel de pregătire echivalent licenţei în dietetică. După expirarea perioadei de cinci ani, asistenţii medicali dieteticieni fără diplomă de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică nu mai pot să profeseze în domeniu. Aceştia pot să profeseze doar ca asistenţi medicali.

Dieteticienii pot lucra în instituţii publice şi private sau în mod independent

Dieteticienii pot să-şi exercite profesia, conform legii aplicabile de ieri, în instituţii publice şi private sau în forme autonome (cabinet individual sau societate civilă profesională).

"Formele autonome de exercitare a profesiei de dietetician pot angaja personal salariat, pot încheia contracte de colaborare cu alţi dieteticieni, contracte de conlucrare cu alte forme autonome de exercitare a profesiei, contracte cu furnizorii de bunuri şi servicii necesare activităţii lor, contracte specifice cu unităţi medicale, educaţionale, sociale, sportive, de alimentaţie publică, de îngrijire corporală, de industrie alimentară şi farmaceutică, cu mijloace de comunicare în masă, forme specifice de exercitare a profesiei de medic şi a diverselor alte profesii paramedicale şi alte acte juridice civile, în condiţiile Codului civil şi legilor speciale aplicabile", dispune actul normativ.

Specialiştii pot să activeze, în principal, ca dieteticieni administrativi, dieteticieni clinici şi dieteticieni pentru sănătatea publică sau comunitari.

Important! Pentru a exercita profesia de dietetician cu liberă practică, persoanele fizice trebuie să obţină autorizaţia eliberată de CDR în maximum cinci ani de la absolvirea studiilor de licenţă.

Dieteticianul, "veriga lipsă" din sistemul de sănătate românesc

Iniţiatorii legii au precizat că reglementarea profesiei de dietetician este imperios necesară din trei mari motive:

• dieteticianul este o verigă lipsă în sistemul de sănătate din România, acest lucru având un impact negativ asupra costurilor îngrijirilor de sănătate;
• ţara noastră trebuie să se alinieze la practica europeană şi internaţională în acest domeniu esenţial;
• celor aproximativ 100 de dieteticieni care sunt licenţiaţi în fiecare an, începând din anul 2010, le este imposibil să se angajeze ca dieteticieni de drept.

"Ca parte componentă a actului medical, este momentul şi locul ca dietetica să fie recunoscută ca fiind o ştiinţă medicală cu impact major în starea de sănătate şi să intre în categoria profesiilor medicale reglementate de Ministerul Sănătăţii din România", scrie în expunerea de motive care a însoţit propunerea legislativă.

Conform sursei citate, în ţările Uniunii Europene există în jur de 36.000 de dieteticieni organizaţi în asociaţii profesionale naţionale. În ţara noastră, aceştia sunt reuniţi în cadrul Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică, ce face parte din Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dieteticieni.