Cum să devii un şef bun, de neuitat

Un studiu bazat pe opiniile a 1.081 de angajați Google, publicat în martie, arată că aceștia apreciază în proporție de 97% provocările din cadrul companiei, atmosfera (97%), recompensele (97%), comunicarea (97%), dar și șefii (95%). De altfel, Larry Page este cel mai iubit șef din America în 2015, conform Forbes.

Travis Bradberry, autor al bestsellerului "Emotional Intelligence 2.0" și co-fondator al platformei de formare și teste de inteligență emoțională TalentSmart, explică succesul Google prin faptul că această companie a înțeles că oamenii nu părăsesc instituții, ci șefi. Așadar, beneficiile și satisfacția muncii dată de mediul de lucru reprezintă doar o parte a ecuației care a făcut ca Google să ajungă astăzi una dintre cele mai râvnite companii. Google „construiește” șefi atât de buni încât devin imposibil de uitat. Nu așteaptă să apară la ușa companiei un șef bun, ci îi construiește la propriu, cu o echipă care analizează calitățile care îi fac pe oamenii din companie managerii pentru care toată lumea dorește să muncească, cu un program de training care ajută fiecare manager să-şi însușească aceste calități. Pentru ca apoi să îi monitorizeze constant pentru a se asigura că aceștia devin din ce în ce mai buni, până la metamorfozarea în șeful de neuitat.

Dar Google nu a inventat roata. Doar știe cum să o facă să se învârtească în sensul corect. Așa cum orice companie ar putea să o facă. Travis Bradberry subliniază că, atunci când își întreabă audiența care a fost cel mai bun și cel mai îngrozitor șef pentru care au lucrat, oamenii ignoră calități ca inteligența sau aspectul fizic și aduc în discuție, invariabil, calități ca pasiunea, cinstea, cunoașterea.

Şapte lucruri care fac un șef de neuitat , în viziunea lui Travis Bradberry:

• Șefii buni sunt pasionați de ceea ce fac. Puține sunt lucrurile care demotivează mai mult decât un șef plictisit de viață sau job. Dacă șefului nu-i pasă, de ce i-ar păsa oricui altcuiva? Șefii buni cred în ceea ce încearcă să construiască și o fac cu plăcere, iar lumea din jur dorește să se îmbarce în aventura lui.

• Șefii buni stau în fața autobuzului. Unii șefi și-ar arunca oamenii sub roțile autobuzului fără niciun dubiu, într-o secundă. Dar șefii buni își dau angajații din fața autobuzului, înainte ca acesta să devină o amenințare. Ei antrenează și mută obstacolele chiar dacă subalternii sunt chiar cei care le-au pus pe drum. Uneori șterg după cei care nici nu vor ști că au creat în urma lor un dezastru. Și dacă nu pot opri autobuzul la timp, vor sări ei în fața lui.

• Șefii buni joacă șah, nu table. La table, toate piesele sunt aproape la fel, ceea ce face din acest joc unul dezastruos pentru leadership, pentru că nimeni nu vrea să se simtă ca un dinte fără chip. Pe de altă parte, la șah, fiecare piesă are un rol unic, abilități unice și limitări unice. Șefii de neuitat sunt ca maeștrii șahului. Ei recunosc unicitatea fiecărui membru al echipei, le cunosc puterea, dar și slăbiciunile, ce le place și ce nu le place și se folosesc de aceste cunoștințe pentru a scoate ce e cel mai bun din fiecare individ în parte.

• Șefii buni sunt ceea ce sunt tot timpul. Nu mint pentru a-și acoperi greșelile și nu fac promisiuni false. Oamenii din subordinea lor nu sunt nevoiți să-și consume energiile pentru a descoperi ce mai are de gând să facă șeful. La fel, nici ei nu vor ascunde lucruri față de acesta. În loc să ascundă informații pentru a deveni mai puternici, aceștia le vor împărți cu generozitate.

• Șefii buni sunt un port în mijlocul furtunii. Stau lângă tine și când totul o ia razna. Sub o presiune imensă, ei vor proceda ca Eugene Kranz, directorul de zbor al misiunii Apollo 13, care la câteva momente după explozie, când moartea era mai mult ca sigură, a spus cu calm: „OK, acum haideți să ne păstrăm calmul. Haideți să rezolvăm problema, dar haideți să nu o înrăutățim ghicind care este.” Momente în care nici el nu avea habar cum își va putea aduce astronauții acasă, dar, după cum a mărturisit mai târziu, „niciodată nu îți transmiți incertitudinile membrilor echipei.” Oameni care au lucrat pentru astfel de șefi își aduc aminte de aceștia intenționat în momente grele, pentru a ieși de sub presiune. De aceea, la 45 de ani după Apollo 13, oamenii încă vorbesc despre Eugene Kranz și felul în care a gestionat criza de atunci.

• Șefii buni sunt umani și nu le e frică să-și arate această latură. Sunt persoane cu care se relaționează ușor, sunt persoane calde care realizează că toți oamenii au emoții și nu sunt temători în a și le exprima pe cele proprii. Se raportează la echipă ca o persoană, înainte de a se raporta ca un șef. Dar și știu cum să se abțină de la a și le arăta atunci când situația o cere.

• Șefii buni știu ce înseamnă modestia. Din moment ce acești șefi nu cred că sunt deasupra tuturor, își fac publice greșelile pentru ca toată lumea să învețe din ele. Modestia acestora stabilește un ton de umilință și putere în același timp, pe care toți îl vor urma.

Pe 16 octombrie este Ziua Șefului. Aveți pe cine și de ce să felicitați? Dacă nu, mai aveți timp, și pentru că în Australia, India, Irlanda şi Egipt, Ziua Șefului se sărbătorește pe 10 decembrie.

Articol preluat de pe www.portalhr.ro. Puteţi citi aici articolul original.