UPDATE: Va fi înfiinţată Agenţia Bunurilor Indisponibilizate, instituţie ce se va ocupa de bunurile sechestrate şi recuperarea creanţelor

Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 961 din 24 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu, adică pe 27 decembrie.

Documentul amintit traspune practic în legislaţia românească prevederile Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană. 

Astfel, potrivit actului normativ, în ţara noastră va fi înfiinţată, în subordinea Ministerului Justiţei, o instituţie publică de interes naţional cu personalitate juridică, denumită Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

Cu ce se va ocupa Agenţia?

În forma finală a documentului, publicată în Monitorul Oficial, este stabilit că noua instituţie va avea următoarele atribuţii:

• de facilitare a urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale;
• de administrare simplă, în cazurile prevăzute de prezenta lege, a bunurilor mobile indisponibilizate în cadrul procesului penal;
• de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor mobile sechestrate în cadrul procesului penal;
• de gestionare a sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni;
• de sprijinire, în condiţiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în materia identificării şi administrării măsurilor de indisponibilizare şi confiscare în cadrul procesului penal;
• de coordonare, evaluare şi monitorizare la nivel naţional a aplicării şi respectării procedurilor legale în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni.

Actul normativ prevede că bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului vor putea fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.

Totodată, aceste bunuri vor putea fi date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi Academiei Române şi academiilor de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, vor fi alocate, pe baza bilanţului anual prezentat de Agenţie, astfel:

• 20% pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
• 20% pentru Ministerul Sănătăţii;
• 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne; 
• 15% pentru Ministerul Public; 
• 15% pentru Ministerul Justiţiei;
• 15% pentru asociaţii şi fundaţii cu obiect de activitate în domeniul social şi pentru academii de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale.

În îndeplinirea funcţiilor sale, Agenţia, ce va avea sediul în Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, va coopera, printre altele, cu Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Instituţia va fi condusă, potrivit actului normativ, de un director general, judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, numit prin ordin al ministrului justiţiei. La rândul său, directorul general va fi ajutat de un director general adjunct, iar mandatul acestora va fi de patru ani.

Pentru a fi numită director general al Agenţiei, persoana respectivă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să fi îndeplinit efectiv în ultimii cinci ani, până la data numirii, funcţia de judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
• să aibă vechime în funcţiile menţionate de cel puţin opt ani;
• să nu fi fost sancţionată disciplinar în ultimii cinci ani;
• să aibă experienţă managerială de cel puţin trei ani în funcţii de conducere.

Pe 11 noiembrie, la şedinţa în care Plenul Camerei Deputaţilor a decis adoptarea documentului, a participat şi Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei de la acel moment. 

"Agenţia trebuie să dea un mesaj extrem de important dincolo de cel de recuperare a prejudiciilor. Cei care comit infracţiuni nu se vor putea bucura de banii obţinuţi. Sunt lucruri importante de făcut în continuare pentru a avea o instituţie matură, dar cu sprijin politic o să depăşim toate impedimentele. Aşa cum a rezultat textul în urma dezbaterilor de la Comisia juridică credem ca vom putea avea o instituţie puternică, ce va da eficienţă procesului penal şi cei care vor comite infracţiuni vor fi convinşi că nu se vor putea bucura de produsele infracţiunii", a declarat Cazanciuc, potrivit HotNews.ro.