Evaziunea fiscală: Ce s-a modificat în 2015?

Reţinerea taxelor şi contribuţiilor de la angajaţi şi nevirarea lor către stat nu mai poate fi pedepsită cu închisoare

Un articol din Legea evaziunii fiscale, prin intermediul căruia era prevăzută pedeapsa cu închisoarea pentru patronii şi administratorii firmelor care reţineau, dar nu virau la stat, contribuţiile şi impozitele de la angajaţi, a fost declarat neconstituţional de către CCR în luna mai, iar decizia Curţii a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 iulie.

Din acel moment, potrivit Legii fundamentale a ţării, prevederea declarată neconstituţională a fost suspendată preţ de 45 de zile, perioadă de timp în care Guvernul sau Parlamentul puteau interveni pentru a pune în acord prevederea incriminată cu dispoziţiile Constituţiei. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a devenit inaplicabil începând cu ziua de 20 august, moment în care efectele sale juridice au încetat definitiv.

Astfel, dacă anterior acestei decizii, legislaţia prevedea inclusiv pedeapsa cu închisoarea, de la unu la şase ani, pentru patronii şi administratorii firmelor care reţineau, dar nu virau la stat, contribuţiile şi impozitele de la angajaţi, în prezent cei care încalcă prevederile legale riscă cel mult o amendă, care variază direct proporţional cu sumele datorate de debitor la bugetul de stat. 

Codul de procedură fiscală este actul normativ care stabileşte că "reţinerea şi nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă" reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă, diferenţiată în funcţie de calitatea persoanei obligate să efectueze reţinerea la sursă, dar şi de cuantumul sumei de plată.

Din acest articol publicat de AvocatNet.ro puteţi afla care este cuantumul amenzilor atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice.

Cei condamnaţi pentru evaziune fiscală plătesc dobânzi şi penalităţi de întârziere la sumele datorate

ÎCCJ a stabilit recent, printr-o decizie publicată în data de 23 noiembrie în Monitorul Oficial, că inculpaţii condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sunt obligaţi la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate.

Hotărârea instanţei supreme a venit în contextul în care, la începutul lunii octombrie, Procurorul General al României solicitase, printr-un recurs în interesul legii, pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea unitară a dispoziţiilor legale în materie, în condiţiile în care instanţele le aplicau diferit, existând două orientări jurisprudenţiale.

În cadrul primei opinii, majoritară, instanţele au dispus obligarea inculpaţilor condamnaţi pentru evaziune fiscala la plata prejudiciului cauzat cu dobânzile şi penalităţile de întârziere, dobândă calculată până la achitarea integrală a acestuia.

Într-o altă abordare însă, alte instanţe, în situaţii similare, au dispus obligarea inculpaţilor condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală la plata prejudiciului cauzat cu dobânda legală aferentă debitului, dobândă calculată  până la achitarea integrală a acestuia.

Prin urmare, ÎCCJ a intervenit pentru a se asigura că de-acum încolo va exista o practică judiciară unitară şi a decis că, în cazul condamnării inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală conform Legii nr.241/2005, instanţele de judecată trebuie să dispună obligarea acestora la plata prejudiciului cauzat cu dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.

Mai multe informaţii despre acest subiect găsiţi aici.