În prezent, cota contribuţiei de asigurări sociale (CAS) pe care PFA o datorează la sistemul de pensii este de 26,3% şi se aplică asupra venitului declarat, adică venitul pentru care doreşte să se asigure. Totuşi, acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Noul Cod fiscal, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, prevede că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente sunt obligate să se asigure în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc următoarele condiții:
- venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real;
- venitul lunar estimat depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real și își încep activitatea în cursul anului fiscal, sau în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit, la impozitarea în sistem real;
- valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit.
Începând din 2016, PFA-urile vor datora obligatoriu cota individuala CAS de 10,5% calculata la venitul net obținut, indiferent dacă sunt concomitent salariate. De asemenea, prin intermediului noului formular 600, ele vor putea alege să plătească cota integrală de 26,3% a contribuției la pensii. Odată exercitată, opțiunea de a plăti cota integrală nu va mai putea fi anulată în cursul anului respectiv, ci numai în anul următor.
Important! Prima cotă, cea de 10,5%, nu asigură un stagiu complet de cotizare pentru pensie, ci doar o treime din acesta. În cazul în care PFA-urile vor dori să beneficieze de o pensie întreagă, atunci vor putea opta să achite cota de 26,3%, care conține și contribuția angajatorului, de 15,8%.
Venitul net al unor PFA-uri care realizează venituri din activități independente poate fi determinat pe baza normei de venit sau în sistem real.
Contribuția CAS obligatorie în cazul PFA-urilor care țin contabilitatea în sistem real este de 10,5% din baza minimă de calcul, care este de minim 35% din câștigul salarial mediu brut. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii medii brute.
Baza lunară de calcul a CAS va fi recalculată, în anul următor celui de realizare a venitului, cu ajutorul declarației privind venitul realizat și se va stabili ca diferență între venitul brut realizat și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportată la numărul de luni în care a fost desfășurată activitatea.
Pentru persoanele care sunt impozitate la norma de venit, contribuția CAS obligatorie va fi tot de 10,5%, iar baza lunară de calcul a CAS-ului este valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care PFA-ul a desfășurat activitatea. Această bază de calcul nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut, dar nici mai mare decât echivalentul a 5 salarii medii brute.
Și PFA impozitate în sistem real, și cele impozitate la norma de venit pot opta pentru plata contribuției integrale la pensii de 26,3%.
PFA datorează o contribuţie la sănătate de 5,5%, însă baza de calcul diferă în funcţie de modul de impunere a PFA - în sistem real sau pe baza normei de venit.
Astfel, pentru impunerea în sistem real, baza de calcul este reprezentată de venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale (diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale).
În cazul impozitării la norma de venit, baza de calcul este valoarea anuală a normei de venit, raportată la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mică decât un salariu de baza minim brut pe ţară (care de la 1 iulie este de 1050 lei), daca acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.
Plata contribuţiilor la sănătate se efectueaza anticipat, în cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate anual. Astfel, în baza declaraţiei de venit estimat (Formular 220) sau a declaraţiei de venit realizat (Formular 200), organul fiscal emite decizia de impunere pentru plăţi anticipate în care stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată anticipat şi termenele de plată.
Plata se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Dupa încheierea anului fiscal, în baza declaraţiei privind venitul realizat depusă de contribuabili (Formular 200), organul fiscal stabileşte obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prin decizia de impunere anuală regularizând sumele datorate cu titlu de plăţi anticipate.
Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei, iar sumele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
Anul 2016 va fi primul din istoria ţării noastre în care impozitarea locuinţelor nu se va face în funcţie de statutul proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică (firmă), ci în funcţie de scopul utilizării clădirii.
Astfel, pentru clădirile nerezidenţiale, mai exact cele folosite în scop economic (sedii de firme, PFA, cabinete etc), impozitul se va aplica prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% şi 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/ construite/ achiziţionate în ultimii cinci ani.
În cazul în care construcţia nu a fost reevaluată în ultimii cinci ani sau a fost dobândită anterior unei perioade de cinci ani, procentul de impozitare va fi de 2% din valoarea statistică a construcţiei.
În noul Cod fiscal, ale cărui prevederi se vor aplica începând cu 1 ianuarie, sunt prevăzute şi alte majorări ale bazei impozabile pentru construcţii, creşteri care vor reprezenta, conform specialiştilor, o sarcină fiscală mult mai dură în special pentru persoanele fizice ale căror locuinţe sunt folosite şi în scop comercial, nu doar pentru locuit, exact situaţia în care se regăsesc PFA-urile.
Consiliile locale au fost cele care au stabilit, prin intermediul unor hotărâri, nivelurile impozitelor şi taxelor locale. Aşa se face că în majoritatea oraşelor din ţară autorităţile locale au majorat impozitele locale pe clădiri şi locuinţe până aproape de pragul maxim admis de lege, rezultând creşteri importante faţă de 2015.
Mai mult, în unele cazuri, autorităţile locale s-au folosit de o prevedere din noul Cod fiscal, care le permite să majoreze cotele adiţionale prevăzute în actul normativ cu până la 50%, astfel încât, în oraşe precum Râmnicu Vâlcea sau Călăraşi, PFA vor achita în 2016 impozite de aproape 20 de ori mai mari, comparativ cu anul care tocmai se încheie.
Între localităţile care au ales să aplice cota minimă, de 0,2%, prevăzută pentru clădirile nerezidenţiale, se numără şi capitala ţării, Bucureştiul, dar şi alte oraşe importante ale ţării: Iaşi, Craiova sau Braşov.
PFa care nu desfăşoară activitate la sediu nu vor plăti impozit majorat
Normele de aplicare ale Codului fiscal, publicate recent de Ministerul Finanţelor Publice, stabilesc că, în cazul clădirilor cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, la adresa cărora este înregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457 din Codul fiscal, adică proprietatea se consideră clădire cu utilizare rezidențială, ceea ce va însemna că impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii (detalii aici).
În cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial.
Notă: O analiză completă a impozitelor pentru sedii de firme şi PFA, aplicabile la anul, găsiţi aici.
Normele legale în vigoare definesc persoanele fizice ca fiind cele care plătesc impozit pe venit şi al căror venit net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind obţinut din:
- activităţi independente,
- cedarea folosinţei bunurilor,
- activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
Prin venituri din activităţi independente se înţelege venituri din:
- activităţi economice (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale si întreprinderi familiale),
- profesii libere (medici, avocaţi, notari, auditori financiari, consultanţi fiscali, experţi contabili, arhitecţi şi alte profesii reglementate),
- drepturi de proprietate intelectuală (în condiţiile în care optează pentru determinarea venitului net în sistem real).
Având în vedere aceste aspecte, persoanele fizice, adică persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, medicii, avocaţii, notarii etc., sunt obligate în baza Ordinului MFP nr. 170/2015 să conducă contabilitatea în partidă simplă sau pot să opteze pentru contabilitatea în partidă dublă. Excepţie de la această regula fac doar persoanele în al căror act normativ de înfiinţare există prevederi exprese privind ţinerea contabilităţii în partidă simplă.
Detalii suplimentare despre regulile de contabilitate găsiţi aici.
Registrul jurnal de încasări și plăți (cod 14-1-1/b), folosit de persoanele fizice care desfășoară activități independente și care conduc contabilitatea în partidă simplă, este un document reglementat în prezent prin două acte normative: Ordinul MFP nr. 3512/2008 și Ordinul MFP nr. 170/2015 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.
Normele de întocmire și utilizare a documentului cuprind, începând de la 1 martie 2015, conținutul încasărilor și conținutul plăților aferente operațiunilor desfășurate.
Încasările din Registrul-jurnal de încasări și plăți cuprind:
- sumele încasate din desfășurarea activității;
- aporturile în numerar și prin conturi bancare făcute la începerea activității ori în cursul desfășurării acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de alte împrumuturi;
- sumele primite ca despăgubiri;
- sumele primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donații;
- sumele primite reprezentând forme de sprijin cu destinație specială din fonduri externe nerambursabile (subvenții);
- alte sume iîcasate (de exemplu restituiri de impozite, taxe și penalități).
În ceea ce privește plățile, acestea cuprind:
- plățile efectuate în cadrul activității desfășurate în scopul realizării de venituri;
- sumele reprezentând restituirea aporturilor în numerar și prin conturi bancare;
- sumele reprezentând rambursarea de credite bancare sau de alte împrumuturi;
- alte plăți efectuate (de exemplu penalități, amenzi plătite).
Printr-un Proiect de ordin lansat recent, Ministerul Finanțelor doreşte eliminarea din Nomenclatorul documentelor financiar-contabile a acelor formulare care se pot întocmi de către entități numai în funcție de necesități și conform procedurilor stabilite (proces-verbal de plăți, fișă de cont analitic pentru cheltuieli de producție, fișă de cont analitic pentru cheltuieli etc.).
Detalii pe larg despre prevederile Proiectului de act normativ, lansat de MFP, găsiţi aici.