Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 561 din 25 iulie. Documentul a intrat în vigoare după trecerea a 30 de zile de la apariție, adică astăzi. De-acum, persoanele fizice şi juridice care nu respectă normele referitoare la calitatea în construcţii pot fi sancţionate mult mai dur, reiese din actul normativ. Concret, limitele maxime ale amenzilor aplicabile până marți au fost dublate, pentru a contracara scăderea calităţii în construcţii, potrivit iniţiatorului acestei legi.
Prin urmare, executarea unei construcții noi, a unei intervenții la o construcție existentă sau desființarea acesteia din urmă, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la autorizare și executare, reprezintă fapte ce pot fi sancționate contravențional cu o amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei. Până acum, cele mai mari amenzi erau cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei.
Aceeași sancțiune este valabilă pentru „realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără proiect verificat de specialiști atestați conform prevederilor legale și care pot afecta cerințele fundamentale aplicabile”, așa cum dispune Legea nr. 10/1995. Dar și pentru realizarea construcțiilor fără proiecte sau pe baza unor proiecte neverificate de specialiști atestați.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă intervenții la construcții existente, în actul normativ este explicat că acestea sunt lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră/complexă, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare sau desființare totală. Toate aceste intervenții se fac în baza expertizei tehnice a unui expert tehnic atestat și, dacă este nevoie, în baza auditului energetic al unui auditor energetic atestat și, potrivit Legii calității în construcții, „cuprind proiectarea, execuția și recepția lucrărilor care necesită emiterea, în condițiile legii, a autorizației de construire sau de desființare”.
Legea calităţii în construcţii are drept scop realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, pentru a proteja viaţa oamenilor, bunurile acestora, societatea şi mediul înconjurător. "Prevederile prezentei legi se aplică construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, denumite în continuare construcţii, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a proiectelor, execuţie şi recepţie a construcţiilor, precum şi în etapele de exploatare, expertizare tehnică şi intervenţii la construcţiile existente şi de postutilizare a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător", scrie în actul normativ indicat.
Ce alte fapte mai sunt sancționate cu amenzi majorate
În categoria amenzilor cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei (care până ieri erau cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei) se încadrează și alte fapte în afară de cele amintite în prima parte a articolului. Concret, este vorba, printre altele, de interzicerea sau obstrucţionarea efectuării controlului calităţii în construcţii, neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate de persoanele cu atribuţii de control şi/sau de autorităţile competente și recepţionarea construcţiei, de către investitor, cu încălcarea legii.
Referitor la contravenţiile pentru care se aplicau până de curând amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei, cuantumurile acestora sunt cuprinse de astăzi între 10.000 şi 20.000 de lei. Mai precis, astfel de sancţiuni se pot aplica pentru fapte precum:
- neasigurarea verificării execuţiei lucrărilor de construcţii prin diriginţi de şantier autorizaţi;
- realizarea de construcţii fără specialişti responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi;
- necompletarea şi nepăstrarea cărţii tehnice a construcţiei;
- neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi neexecutarea lucrărilor de reparaţii şi consolidări.
În fine, cele mai mici amenzi ce puteau fi date până ieri, cele între 1.500 şi 5.000 de lei, sunt cuprinse în prezent între 3.000 şi 10.000 de lei. Câteva exemple de fapte pentru care se pot da aceste sancţiuni sunt:
- neprecizarea în proiect a categoriei de importanţă a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii;
- prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile;
- nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile.
Pe deasupra, conform Legii nr. 163/2016, dreptul autorităţilor de a da amenzile pentru nerespectarea calităţii în construcţii se prescrie în cinci ani de la data recepţiei făcute la terminarea lucrărilor de construcţii. Înainte de această modificare, termenul de prescripţie era de trei ani de la data săvârşirii faptei.
Atenţie! Amenzile prevăzute de actul normativ amintit sunt valabile atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, iar de constatarea contravențiilor şi aplicarea sancţiunilor se ocupă persoanele cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii. Important de știut este că, tot de astăzi, Legea nr. 10/1995 prevede în mod expres că nu se poate aplica un avertisment pe post de sancțiune contravențională.
S-au stabilit perioade minime de garanţie pentru lucrări
Printre obligaţiile executanţilor lucrărilor de construcţii se numără, potrivit Legii nr. 10/1995, remedierea pe propria cheltuială a defectelor calitative apărute din vina lor, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie.
Totuşi, până ieri legea nu făcea referire la o perioadă minimă de garanţie, astfel că s-au introdus şi prevederi în acest sens. Mai exact, începând de astăzi, perioada de garanţie trebuie prevăzută în contractele încheiate între părţi, iar aceasta are, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, o durată de cel puţin:
- cinci ani, pentru construcţiile din categoriile de importanţă A şi B;
- trei ani, pentru construcţiile din categoria de importanţă C;
- un an, pentru construcţiile din categoria de importanţă D.
În plus, garanţia se prelungește automat cu perioada necesară remedierii defectelor calitative constatate pe durata valabilităţii acesteia. Totodată, documentul deja prevede că „proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei”.
Categoriile de importanţă pentru construcţii sunt stabilite prin intermediul Hotărârii Guvernului nr. 766/1997, acestea fiind:
- construcţii de importanţă excepţională (categoria A);
- construcţii de importanţă deosebită (categoria B);
- construcţii de importanţă normală (categoria C);
- construcţii de importanţă redusă (categoria D).
Actul normativ care se aplica înainte de intrarea în vigoare a HG nr. 766/1997 includea și o serie de exemple de construcții pentru fiecare categorie în parte, însă acestea n-au fost preluate și în noua reglementare. Totuși, pentru a înțelege mai bine ce fel de construcții erau incluse într-o categorie sau alta, punctăm că la A figurau reactoarele nucleare și barajele înalte, la B - căile ferate, șoselele, podurile și aeroporturile naționale, la C - clădirile de locuințe cu mai mult de două niveluri și construcțiile industriale și agrozootehnice curente, iar la D - clădirile de locuințe cu parter și un etaj, dependințele gospodărești și construcțiile provizorii.
Important! Începând din 31 august 2015, toate persoanele care vor să-şi construiască o locuinţă în mediul rural trebuie să angajeze un diriginte de şantier. Până la acel moment, obligaţia nu era aplicabilă caselor cu cel mult un etaj din mediul rural. Informaţii pe larg găsiţi aici.
Comentarii articol (17)