Din acest an, trebuie să plăteşti impozit şi pentru terenul de sub casă sau bloc

De la 1 ianuarie, dată la care prevederile noului Cod fiscal au intrat în vigoare, scutirea impozitului pentru terenurile acoperite de clădiri a fost eliminată din legislaţia românească.

Astfel, până la finalul anului trecut, impozitul pe teren nu era datorat pentru terenul aferent unei clădiri şi pentru suprafaţa de teren care era acoperită de o clădire, în baza reglementărilor de la art. 257 din vechiul Cod fiscal. Însă, din 2016, odată cu aplicarea noului sistem fiscal, lucrurile stau diferit, astfel încât proprietarii de imobile, inclusiv apartamente, trebuie să plătească şi impozitul pentru terenul de sub casă, aşa cum este precizat la art. 463 din actualul Cod fiscal.

Potrivit prevederilor din prezent, impozitul pentru terenul de sub clădiri se stabileşte în funcţie mai mulţi coeficienţi, respectiv suprafaţa ocupată, rangul localităţii şi zona în care este amplasat imobilul.

Un aspect foarte important care trebuie menţionat este acela că impozitul aferent este datorat de proprietarii de terenuri, pe când celelalte persoane datorează taxă. Mai exact, datorează taxa pe teren concesionarii, locatarii sau titularii dreptului de folosinţă ai terenului.

În ceea ce priveşte impozitul pentru terenul de sub bloc, datorat de proprietarii de apartamente sau garsoniere, cuantumul sumelor se stabileşte în funcţie de cota indiviză deţinută/ alocată fiecărui proprietar, cotă care depinde de numărul de etaje pe care îl are blocul, aşa cum a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Radu Georgescu, Managing Partner la CFOnetwork.

Prin urmare, există blocuri unde cotele indivize de teren sunt stabilite deja, prin actele de proprietate, iar informaţiile sunt cunoscute de direcţiile de taxe şi impozite locale, dar sunt şi situaţii în care cota indiviză nu este prevăzută în contracte, astfel încât direcţiile de specialitate calculează impozitul pe terenul de sub bloc în funcție de suprafața utilă a acestuia și de numărul de proprietari care se află pe o suprafață de teren.

Notă: În conformitate cu normele legale în vigoare, în categoria clădirilor nu intră doar casele şi blocurile, ci şi anexele, ca de exemplu: magazii, pivniţe, cămări, grajduri, depozite, garaje şi altele asemenea.

Un alt aspect important lămurit de specialistul contactat de redacţia noastră este acela că, în cazul celor mai multe blocuri, va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi terenul de lângă acesta (spre exemplu, grădina), care aparţine, de regulă, autorităţilor locale.

Totuşi, situaţia este diferită la ansamblurile rezidenţiale. Astfel, în cazul apartamentelor noi, există posibilitatea ca spaţiile comune să fie administrare de dezvoltator, dar şi situaţii în care proprietatea spaţiilor comune să rămână în sarcina locatarilor.

În cazul românilor care locuiesc la case, lucrurile sunt mai simple. Aceştia datorează impozit şi pentru terenul pe care îl ocupă casa, pe lângă terenul din jurul casei (curte, grădină etc), în calitate de proprietari ai imobilelor. 

Totodată, Radu Georgescu ne-a explicat că direcţiile de taxe locale solicită plata sumei totale: impozitul pe clădire + taxa pe teren, fără a exista posibilitatea plăţii doar uneia dintre cele două. 

"Sumele sunt evidenţiate separat şi se alocă în conturi diferite. În altă ordine de idei, nu trebuie depusă vreo declaraţie specială pentru taxa pe teren", a lămurit specialistul de la CFOnetwork. 

Impozit sau taxă pentru terenul de sub bloc? Dacă e taxă, aceasta trebuia plătită până la 31 martie

La finalul lunii martie, Guvernul a decis să prelungească, cu trei luni, termenul-limită până la care proprietarii de clădiri, terenuri şi maşini trebuie să achite prima rată din impozitul anual. Ca o consecinţă a acestei reglementări, persoanele fizice care vor plăti anticipat impozitul pentru întregul an până la 30 iunie se vor putea bucura de o reducere de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local - detalii sunt aici.

Totuşi, decalarea termenului face referire doar la plata impozitelor locale, nu şi a taxelor, aşa cum reiese din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016, publicate pe 28 martie în Monitorul Oficial: "Pentru anul 2016, primul termen de plată a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, (...), se prorogă de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016".

Şi, aşa cum am explicat la începutul articolului, impozitul pe teren se datorează de către proprietari, pe când în cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, se stabileşte taxa pe teren.

Prin urmare, mulţi dintre românii care locuiesc la bloc nu sunt și proprietarii terenului aferent apartamentului, ci îl au doar în folosință, pentru întreaga durată de existență a blocului, astfel încât, se poate considera că aceştia datorează statului o taxă pentru terenul de sub blocul în care locuiesc, nu un impozit.

Iar cum termenul-limită pentru plata taxei pe teren a rămas cel iniţial, 31 martie, putem concluziona că statul percepe deja penalizări de întârziere românilor care nu au achitat taxa până la data menţionată. Rămâne totuşi de urmărit dacă taxa pentru terenul de sub casă sau bloc va fi tratată de către direcţiile locale asemenea impozitului, cu posibilitatea achitării până la 30 iunie, sau vor exista interpretări diferite, de la un oraş la altul sau chiar de la un sector la altul în cazul Municipiului Bucureşti. 

Nu în ultimul rând, este important să precizăm că, în cele mai multe cazuri, taxa pentru terenul de sub bloc nu depăşeşte 10-15 lei, însă, în cazul în care direcţiile competente vor percepe penalităţi de întârziere tuturor românilor care nu au achitat-o până la 31 martie, sumele colectate vor duce la o creştere importantă a bugetului autorităţilor locale.

Notă: Din 2016, valoarea dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, pe când penalitatea de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere. Mai multe detalii despre acest subiect sunt aici.