Ridicarea dividendelor în 2016: Reguli şi excepţii pentru firme şi persoane fizice

Reguli nefiscale şi fiscale şi excepţii de la regulă

Beneficiile repartizate acţionarilor/asociaţilor din activitatea societăţilor sunt cunoscute sub denumirea de dividende. Dreptul asociaţilor la dividende reprezintă dreptul de a obţine o cotă parte din beneficiul realizat de societate prin efectuarea actelor pentru care a fost autorizată. Astfel, fiecare societate stabileşte:

• mărimea dividendelor (care se plătesc din beneficii reale - subliniază Legea societăţilor nr. 31/1990, modificată);
• timpul plăţii;
• modul/formele de plată, unde este cazul (în numerar, la casierie -- fără depăşirea plafonului zilnic --, prin virament, prin conversia în acţiuni/obligaţiuni etc.).

Dincolo de aceste aspecte -- care ţin de practica afacerilor -- Codul fiscal este mult mai scrupulos în reglementare şi NU conferă calitatea de dividend următoarelor sume:

• distribuirea de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;
• distribuirea efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii de către persoana juridică;
• distribuirea în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
• distribuirea în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
• distribuirea de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant;
• distribuirea de titluri de participare în legătură cu:
  • fuziunile, divizările totale, divizările parţiale, transferurile de active între persoane juridice române, respectiv între societăţi din România şi societăţi din alte state membre ale Uniunii Europene;
  • achiziţiile de titluri de participare între persoane juridice române;
  • schimburile de acţiuni între societăţi din România şi societăţi din alte state membre ale Uniunii Europene.

Tot din punct de vedere fiscal, se consideră dividende şi se supun aceluiaşi regim de impozitare ca şi dividendele (regim pe care îl vom arăta mai jos):

• câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare, definite de legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv;
• veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate juridică, constituite potrivit legislaţiei în materie, unui participant la societatea respectivă drept consecinţă a deţinerii părţilor sociale.

Regula din 2016 privind nivelul de impozitare a dividendelor

Aici apare o diferenţă între persoanele fizice şi persoanele juridice care primesc dividende.

Ca regulă, nivelul general al impozitului pe dividende este de 5%, atât în cazul persoanelor juridice, cât şi în cazul persoanelor fizice care primesc dividendele. Persoana juridică plătitoare de dividende le declară, reţine impozitul şi îl plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.

Acest nivel al dividendelor se aplică şi pentru dividendele nerepartizate din anii anteriori persoanelor fizice sau juridice. Legea se referă la impozit de 5% fără a distinge cărui an sunt aferente dividendele.

Diferenţieri între persoane fizice şi cele juridice beneficiare ale dreptului la dividende apar sub aspectul excepţiilor.

Care sunt excepţiile utile pentru persoanele juridice?

La persoanele juridice apar o serie de excepţii, în sensul neimpozitării dividendelor.

Astfel, persoana juridică română care primeşte dividendele nu plăteşte impozit pe dividende dacă deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv.

De asemenea, nu se plăteşte impozit pe dividende în cazul:

a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative;
b) organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului/unităţii administrativ-teritoriale la acea persoană juridică română.

Atenţie! Pentru situaţiile în care se datorează impozit pe dividende, legiuitorul dispune la modul imperativ ce se întâmplă dacă dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale. În această situaţie impozitul pe dividende aferent se plăteşte, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi neplătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau, după caz, în ultima zi a anului fiscal modificat, persoana juridică română care primeşte dividendele îndeplineşte condiţiile de deţinere a minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit.

Toate regulile şi situaţiile de mai sus referitoare la declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite către o persoană juridică română sunt aplicabile atât dacă societatea este plătitoare de impozit pe profit cât şi dacă este microîntreprindere.

Indiferent dacă se plăteşte sau nu impozit pe dividende, conform regulilor şi excepţiilor pe care le-am enunţat, la calculul rezultatului fiscal, NU se datorează impozitul pe profit pentru:

• dividendele primite de la o persoană juridică română;
• dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate-mamă, de o filială a sa situată într-un stat membru al Uniunii Europene, inclusiv cele distribuite sediului său permanent situat într-un alt stat membru decât cel al filialei. Scutirea se aplică numai dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
  • are una dintre următoarele forme de organizare: societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată;
  • plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
  • deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
  • la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 3, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an;
• dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ (adică în oricare alt stat care nu este membru al Uniunii Europene), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

Supraimpozitarea persoanelor fizice şi căi de evitare în 2016

Spre deosebire de persoanele juridice, persoanele fizice NU beneficiază de excepţiile de mai sus. Mai mult, regula este că pentru dividendele primite persoanele fizice trebuie să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, care în 2016 nu este plafonată la cinci salarii. Mai exact, oricât de mare sau mic ar fi nivelul dividendelor, se aplică CASS la întreaga sumă.

Ca modalitate de evitare în 2016, persoanele care realizează venituri din investiţii nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează următoarele tipuri de venituri :

• venituri din salarii sau asimilate salariilor (a se vedea art. 76 din Codul fiscal, care prevede reguli şi excepţii);
• venituri din pensii;
• venituri din activităţi independente, definite de art. 67 din Noul Cod fiscal, dar cu excepţia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală;
• venituri din asocierea cu o persoană juridică, plătitoare de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
• venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (este vorba de cele definite la art. 103 din Noul Cod fiscal);
• indemnizaţii de şomaj;
• indemnizaţii pentru creşterea copilului;
• ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
• indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.

În consecinţă, în 2016, persoana fizică ce primeşte dividende nu plăteşte contribuţia la sănătate dacă la data distribuirii dividendelor are un contract individual de muncă chiar şi pentru o oră pe lună. Reamintim că, de câţiva ani, contractele de muncă cu normă parţială nu mai au ca durată minimă două ore/zi, ci contractul este considerat cu normă parţială dacă numărul de ore de lucru prevăzute în contract, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil (adică este între un minut pe lună şi şapte ore şi 59 de minute pe zi).