17 obligaţii noi pentru firme au fost introduse în 2016. Tu ştii care sunt?

Ținerea unei evidențe stricte a datoriilor, obligația de a nu mai permite fumatul în spațiile publice închise, noi reguli la acordarea creditelor imobiliare, acordarea unui nou tip de concediu și a două noi libere legale, precum și aplicarea unui impozit forfetar în domeniul hotelier și al restaurantelor sunt doar câteva dintre cele mai importante schimbări introduse pe parcursul anului 2016.

În total, echipa noastră a identificat 17 noi obligații pe care firmele deja trebuie să le respecte (sau pe care urmează să le respecte), acestea fiind detaliate mai jos, exclusiv pentru abonații serviciului nostru premium.

1. Lucrările de pe drumurile publice, semnalizate cu lămpi noaptea

Firmele care se ocupă de lucrări pe drumurile publice sunt obligate, începând de la mijlocul lunii mai, să le semnalizeze în timpul nopții cu lămpi luminoase, conform Legii nr. 93/2016, act normativ ce a modificat Codul rutier.

"Semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile publice este obligatorie. Aceasta este însoţită pe timpul nopţii de lămpi cu lumină galbenă intermitentă sau în cascadă şi se efectuează de către executantul lucrărilor, cu avizul poliţiei rutiere, astfel încât să asigure deplasarea în siguranţă a tuturor participanţilor la trafic, conform reglementărilor în vigoare", scrie în documentul amintit. Înainte de această schimbare, în Codul rutier nu exista nicio precizare referitoare la semnalizarea luminoasă a lucrărilor de pe drumurile publice. Practic, firmele erau nevoite doar să le semnalizeze, fără să fie precizări despre cum ar trebui făcut acest lucru.

Nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a obstacolelor sau a lucrărilor aflate în zona drumurilor publice se sancționează cu amenzi din clasa a V-a de sancţiuni (între 21 şi 100 de puncte-amendă). În prezent, asta înseamnă între 2.625 şi 12.500 de lei.

Notă: Află mai multe citind acest articol.

2. Din martie, firmele nu mai permit fumatul în spaţiile publice închise

Din 17 martie, fumatul este interzis în spaţiile publice închise, inclusiv în baruri, discoteci şi restaurante, precum şi în spaţiile închise de la locul de muncă şi în locurile de joacă pentru copii. Astfel, firmele nu mai pot permite fumatul în spaţiile publice închise, acestea fiind obligate, printre altele, să se ocupe de aplicarea interdicţiei de a fuma şi să afişeze indicatoare cu textul "Fumatul interzis".

Persoanele juridice care nu respectă interdicţiile referitoare la fumat riscă din partea autorităţilor sancţiuni cu înăsprire graduală. Mai precis, în funcţie de a câta abatere este, sancţiunile aplicabile persoanelor juridice care permit aprinderea ţigărilor în spaţiile închise sunt de la 5.000 la 15.000 de lei, care se poate adăuga suspendarea activității sau chiar închiderea unității.

Interdicţia de a fuma în spaţiile publice închise este reglementată de Legea nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, act normativ publicat pe 1 februarie în Monitorul Oficial şi care a intrat în vigoare în 45 de zile de la apariţie, adică la 17 martie. 

Notă: Cele mai importante prevederi ale Legii antifumat sunt disponibile aici.

3. Localurile fără autorizaţie de securitate la incendiu, obligate s-o obţină până în vară

Autorizaţia de securitate la incendiu este unul dintre documentele obligatorii pe care localurile trebuie să le deţină, iar cele care nu au un astfel de act sunt obligate să îl obţină până la 30 iunie, după ce termenul a fost prelungit recent de autorităţi cu şase luni, prin intermediul OG nr. 17/2016. 

Obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine, aşa cum reiese din cuprinsul Legii nr. 33/2016 privind aprobarea OUG nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente. 

În plus, beneficiarilor investiţiilor le revine, până la data obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, şi răspunderea pentru funcţionarea construcţiilor şi amenajărilor, din punct de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendiu.

Notă: Mai multe informaţii despre acest subiect poţi găsi aici. 

4. Firmele trebuie să ţină evidenţa datoriilor

Din septembrie începând, firme sunt obligate, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate, să organizeze evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor.

Concret, companiile trebuie să întocmească o situaţie privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenţă, dacă scadenţa este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică cu sediul în România. Odată întocmită o astfel de situaţie, aceasta trebuie transmisă online, la o "adresă dedicată în acest scop", în vederea includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente. În plus, situaţia trebuie actualizată de către firme în termen de o zi lucrătoare de la momentul oricărei modificări survenite.

Totuşi, pentru a înţelege mai bine care este acea respectiva adresă electronică, sunt aşteptate normele metodologice de aplicare a legii, pe care autorităţile ar trebui să le pună în dezbatere publică în curând. 

Notă: De aici poți afla ce amenzi riscă societăţile ce nu respectă noile prevederi. 

5. Recuperatorii de datorii, obligaţi să respecte noi reguli

De la finele lunii septembrie, prin intermediul OUG nr. 52/2016, recuperatorilor de datorii le-au fost impuse mai multe restricţii legate de contactarea datornicilor şi comunicarea cu aceştia.

Mai precis, contactarea datornicilor la locul de muncă al acestora, precum și comunicarea cu ei între orele 20:00 - 09:00 sunt interzise. Suplimentar, recuperatorii nu au voie să amenințe, să hărțuiască sau să abuzeze datornicii şi nici să afișeze, la ușa apartamentului sau a blocului acestora, notificări/somații/adrese în legătură cu recuperarea creanțelor. 

În altă ordine de idei, actul normativ citat la început stabileşte că, din 2017, activitatea de recuperare creanţe poate fi desfăşurată numai de către entităţile înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

Notă: Informaţii detaliate despre restricţiile impuse recuperatorilor de datorii ai aici, în timp ce din acest articol poți afla cum se pot înregistra la ANPC firmele ce desfăşoară activităţi de recuperare creanţe. 

6. Băncile trebuie să respecte reguli speciale la acordarea creditelor imobiliare

Tot OUG nr. 52/2016 este temeiul legislativ care reglementează în prezent şi contractele de credit pentru cumpărarea de locuințe sau terenuri. Astfel, sunt stabilite numeroase reguli pe care băncile trebuie să le respecte în relația cu consumatorii, astfel încât să fie asigurată protecţia celor din urmă. În primul rând, informaţiile referitoare la credite trebuie să fie corecte şi clare, astfel încât consumatorii să nu fie în vreun fel induşi în eroare. Apoi, băncile n-au voie să modifice clauzele contractuale fără a exista acceptul consumatorului.

În acelaşi timp, contractul încheiat între cele două părţi trebuie să prevadă dreptul de a cere oricând convertirea creditului într-o monedă alternativă. Cu alte cuvinte, consumatorii pot să aleagă ca monedă alternativă moneda în care-și primesc venitul sau dețin activele care finanțează creditul ori moneda statului membru al Uniunii Europene în care au sau au avut (la încheierea contractului) reședința.

Totodată, băncile trebuie, printre altele, să ajute cetăţenii care întâmpină probleme financiare, prin luarea măsurilor potrivite pentru a preveni declararea scadenței anticipate, inițierea executării silite ori vânzarea datoriilor către recuperatorii de creanțe.

Notă: Toate informaţiile pe acest subiect sunt disponibile aici şi aici. 

7. Noi firme trebuie să afişeze certificatul energetic

Certificatul de performanţă energetică trebuie să fie afişat, la loc accesibil şi vizibil publicului, de către proprietarii şi administratorii clădirilor de interes sau de utilitate publică. În acelaşi timp, obligaţia a fost introdusă de la 1 februarie, prin intermediul Ordonanţei Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, şi pentru clădirile de birouri, clădirile de comerţ, hoteluri şi restaurante, printre altele.

"În scopul informării publice privind consumurile energetice în clădiri şi al mobilizării deţinătorilor acestora în promovarea acţiunilor privind creşterea performanţei energetice a clădirilor, certificatul se afişează la toate categoriile de clădiri de interes şi de utilitate publică, precum şi la cele prevăzute la art. 6 alin. (1) care sunt frecvent vizitate de public", este precizat în documentul amintit. Mai precis, se face referire la clădirile de birouri, de comerţ, de învăţământ, spitale, hoteluri, restaurante, construcţii pentru activităţi sportive, precum şi orice alte tipuri de clădiri consumatoare de energie vizitate frecvent de public.

Cum însă Executivul nu a lămurit exact ce înseamnă o clădire vizitată frecvent de public, au fost aduse completări de Parlament prin Legea nr. 156/2016 privind aprobarea OG nr. 13/2016, act normativ care stabileşte că o clădire vizitată frecvent este orice clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp „în care se desfășoară activități cotidiene sau periodice de interes general și/sau comunitar, social, cultural, comercial și altele asemenea și care are spațiu/spații cu funcțiunea/funcțiuni destinată/destinate accesului și prezenței publicului temporar sau permanent în acesta/acestea”.

Notă: Poţi afla mai multe detalii despre subiect din acest articol. 

8. Dacă-şi păcălesc clienţii, firmele pot fi obligate să dea banii înapoi

Potrivit Legii nr. 51/2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor, comercianţii care folosesc practici comerciale incorecte şi care sunt sancţionaţi de autorităţi pentru acest lucru pot fi obligaţi să restituie clienţilor banii pe produse şi servicii într-un termen de cel mult 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenţie.

"Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate dispune ca sancţiune complementară restituirea contravalorii produsului sau serviciului, după caz, în termen de maximum 15 zile, de la luarea la cunoştinţă de către contravenient a procesului-verbal de constatare a contravenţiei", scrie în documentul intrat în vigoare pe 9 aprilie. Dacă nu dau banii înapoi în perioada prevăzută de lege, comercianţii riscă să fie sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei.

Conform prevederilor aplicabile în prezent, practicile comerciale sunt considerate incorecte atunci când sunt contrare cerinţelor diligenţei profesionale şi când deformează sau pot deforma comportamentul economic al consumatorilor. Practicile comerciale incorecte sunt împărţite în practici înşelătoare şi practici agresive.

Notă: Mai multe informaţii despre sancţionarea comercianţilor care folosesc astfel de practici poți găsi aici.

9. Angajatorii sunt obligaţi să acorde salariaţilor un nou tip de concediu

Din 12 august, atunci când Legea 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei a intrat în vigoare, salariaţii pot să beneficieze de un concediu de acomodare atunci când solicită adoptarea unui copil. Noul concediu are o durată de cel mult un an de zile şi include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei. În acest timp, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) poate primi şi o indemnizaţie lunară, în cuantum lunar de 1.700 de lei.

Prin urmare, angajatorii sunt obligaţi să acorde concediul de acomodare, în caz contrar existând posibilitatea să fie amendaţi de inspectorii de muncă. Concret, cei care nu acordă salariaţilor îndreptăţiţi acest concediu riscă să fie sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.

În acelaşi timp, angajatorii nu pot să concedieze angajaţii aflaţi în concediul de acomodare decât dacă acest lucru este făcut pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a desfiinţării. "Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu pe perioada concediului prevăzut la art. 46^1 (concediul de acomodare - n. red.), cu excepţia concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului angajatorului sau a desfiinţării acestuia, în condiţiile legii", scrie în Legea nr. 57/2016, publicată pe 14 aprilie în Monitor. 

Notă: Toate detaliile despre concediul de acomodare şi acordarea acestuia sunt aici şi aici. 

10. Noi obligaţii pentru saloanele de bronzare se aplică din septembrie

Începând din septembrie, saloanele de bronzare sunt obligate să obţină o autorizare sanitară de la direcţiile teritoriale de sănătate publică, iar angajaţii au nevoie de instruire de specialitate. Normele de igienă pentru saloanele/centrele de bronzare sunt prevăzute în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 291/2016, document publicat pe 18 martie în Monitorul Oficial şi intrat în vigoare pe 14 septembrie. 

Concret, potrivit actului normativ citat, saloanele de bronzare au nevoie de o autorizare sanitară de la direcţia teritorială de sănătate publică, iar aceasta se obţine în baza unei declaraţii pe propria răspundere. Mai exact, obligaţia se aplică persoanelor fizice sau juridice ce nu trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului. În celelalte situaţii, saloanele de bronzare înfiinţate după data de 18 martie vor fi inspectate sanitar ulterior de către direcţiile de sănătate publică.

"Saloanele/centrele de bronzare vor fi autorizate sanitar de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza declaraţiei pe propria răspundere, pentru situaţia descrisă la art. 5 din Ordinul MS nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; pentru celelalte situaţii, saloanele de bronzare înfiinţate ulterior publicării prezentei norme vor fi incluse în baza de date a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea efectuării inspecţiei sanitare", se arată în ordinul menţionat.

În altă ordine de idei, personalului salonului de bronzare trebuie să i se asigure, de către angajator, două cursuri de instruire în vederea specializării.

Notă: Tot ce trebuie să ştii despre activitatea saloanelor de bronzare este aici.  

11. Din 2017, angajatorii trebuie să dea liber salariaţilor pe 24 ianuarie şi pe 1 iunie

Începând din acest an, lista liberelor legale este mai lungă, după introducerea recentă în acest sens, în Codul muncii, a datei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, şi a datei de 1 iunie - Ziua Copilului. În 2017, cele două noi zile libere legale pică în timpul săptămânii de lucru (marţi, respectiv joi), astfel că angajatorii vor fi obligaţi să acorde timp liber salariaţilor cu aceste ocazii.

Unele categorii de salariați trebuie să lucreze, totuși, chiar și în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală. Astfel, regula se aplică unităților sanitare și celor de alimentație publică, precum și locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității.

Persoanele care trebuie să lucreze cu ocazia liberelor legale au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă din motive întemeiate nu se pot acorda zile libere, salariații trebuie să primească un spor de minimum 100% din salariul de bază (corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru).

Notă: Detalii mai multe despre extinderea listei liberelor legale sunt aici şi aici. 

12. Impozit specific pentru industria hotelieră şi de alimentaţie publică

De la 1 ianuarie, operatorii economici din domeniile turistic, hotelier, restaurante, baruri și alimentație publică achită un impozit specific, calculat în funcţie de suprafaţa afacerii, localitatea în care se desfăşoară şi alte variabile.

Declararea şi plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului pentru care se datorează impozitul. Astfel, suma de plată reprezintă o jumătate din impozitul specific anual. Cât despre firmele care au mai multe unităţi, acestea pot determina impozitul specific anual prin însumarea impozitului specific aferent fiecărei unităţi, calculat conform formulei corespunzătoare codului CAEN.

Nu în ultimul rând, este important să precizăm că impozitul specific nu se aplică şi microîntreprinderilor, acestea fiind excluse de pe lista entităţilor vizate de noul sistem de impozitare (detalii, aici).

Notă: Mai multe informaţii despre aplicarea noului impozit forfetar, pe care autorităţile au încercat şi în trecut să îl introducă în legislaţia autohtonă, poți citi aici. 

13. Firmele au noi obligaţii contabile

Tot de la începutul anului curent, entităţile de interes public care au cel puţin 500 de salariaţi la momentul întocmirii bilanţului au de îndeplinit noi obligaţii contabile.

Mai precis, acestea trebuie să întocmească o declaraţie nefinanciară, ce se predă Fiscului la momentul depunerii bilanţului contabil. Documentul cuprinde trimiteri și explicații suplimentare privind sumele raportate în situațiile financiare anuale individuale, fiind necesară şi descrierea activităţii societăţii din perspectiva problemelor de mediu, a situaţiilor sociale şi de personal, dar şi din cea a respectării drepturilor omului, combaterii corupţiei ori dării de mită.

Concret, noua obligaţie revine societăților și companiilor naționale, societăților cu capital integral sau majoritar de stat și regiilor autonome, dar şi societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau entităţilor care sunt societăţi-mamă ale unui grup care, la data bilanțului, are un număr mediu de salariați mai mare de 500 în cursul exercițiului financiar.

Notă: Totul despre acest subiect găsești în acest articol.

14. Contribuții suplimentare la fondul de mediu pentru anumite firme

Operatorii economici care comercializează echipamente electrice şi electronice au noi contribuții de plătit la fondul de mediu, după cum se arată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016.

Mai exact, la veniturile fondului de mediu contribuie, cu patru lei/kg, producătorii care nu îndeplinesc rata de colectare şi reciclare a deşeurilor şi care pun la vânzare echipamente electrice şi electronice precum aparate de uz casnic, unelte electrice şi electronice sau jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber şi echipament sportiv. În acelaşi timp, pentru alte echipamente electrice, precum cele de iluminat, contribuţia este de 20 de lei/kg şi este datorată în următoarele cazuri:

• de la 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2017, pentru diferența dintre cantitățile de echipamentele electrice și electronice declarate ca fiind introduse pe piața națională și cantitățile constatate de Administrația Fondului ca fiind introduse pe piața națională (cantități sustrase la declarare constatate prin inspecție);
• de la 1 ianuarie 2018, pentru diferențele dintre cantitățile de deșeuri de echipamente electrice la care există obligația anuală de colectare și cantitățile efective colectate (diferența până la atingerea procentelor amintite sau cantitățile nereciclate);

În plus, aceeaşi contribuţie de patru sau 20 de lei/kg, după caz, este datorată şi de către operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare, plata făcându-se pentru diferențele dintre cantitățile de deșeuri stabilite prin obiectivele anuale și cantitățile efectiv colectate în numele clienților pentru care au preluat obligațiile. De asemenea, o contribuţie de patru lei/kg este datorată şi de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională baterii şi acumulatori portabili, astfel:

• de la data 1 ianuarie 2017 până la data de 31 decembrie 2017, pentru diferenţa dintre cantităţile de baterii şi acumulatori portabili declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind introduse pe piaţa naţională;
• de la data de 1 ianuarie 2018, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare şi cantităţile efectiv colectate.

Notă: Mai multe despre noile obligații ce vizează fondul de mediu pot fi găsite aici.

15. Marile magazine vor trebui să vândă alimente românești în proporție de 51%

De la mijlocul acestei luni, comercianţii vor fi obligaţi să asigure, într-un procent de cel puţin 51%, produse provenind din producţia locală, potrivit Legii nr. 150/2016, act normativ apărut pe 15 iulie în Monitorul Oficial. Obligaţia va reveni doar marilor magazine, adică agenţilor economici care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de peste două milioane de euro, echivalent în lei.

“Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51%, volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare”, scrie în lege.

Potrivit documentului, lanţul scurt de aprovizionare este definit ca acela care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori. Nerespectarea procentului de minimum 51% va putea duce la sancționarea cu amenzi cuprinse între 100.000 şi 150.000 de lei.

Notă: Citește pe larg despre subiect aici și aici.

16. Din 2017, şi micii comercianţi vor trebui să doneze alimentele aproape expirate

Toti comercianţii din sectorul agroalimentar vor avea, din 21 mai începând, obligaţia de a lua măsuri de prevenire a risipei alimentare, în scopul diminuării acesteia. 

Concret, o astfel de prevedere a fost stabilită prin intermediul Legii nr. 217/2016 şi documentul vizează toate unităţile din comerţul alimentar, inclusiv micile magazine. Astfel, într-o primă fază, comercianţii vor trebui să scoată la vânzare alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum la un preţ redus, pentru a fi sporite şansele ca produsele să fie cumpărate de consumatori.

Ulterior, dacă nu vor reuşi vânzarea produselor a căror dată de valabilitate este aproape de expirare, comercianţii vor trebui să le doneze anumitor asociaţii şi fundaţii, precum şi întreprinderilor sociale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale, înregistrate ca atare la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

În altă ordine de idei, comercianţii din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să respecte, din 13 decembrie, noi reguli la etichetarea produselor alimentare. Mai precis, aceştia trebuie să prezinte pe etichetele produselor şi anumite informaţii nutriţionale, precum valoarea energetică şi cantitatea de grăsimi sau zaharuri.

Notă: Detalii suplimentare despre obligaţia magazinelor de a dona anumite alimente poți citi aici, iar în acest articol ai mai multe informaţii despre conţinutul declaraţiei nutriţionale. 

17. Angajatorii, obligaţi să elibereze o adeverinţă de vechime la încetarea contractelor salariaţilor

De la finalul lunii noiembrie, atât angajatorii, cât și instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să elibereze, la încetarea activității persoanelor pe care le-au plătit, o adeverință de vechime.

Măsura este inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 877/2016, act normativ care stabileşte că adeverinţa de vechime trebuie să conțină informații cu privire la activitatea desfășurată, durata acesteia, salariul primit, vechimea în muncă și în specialitate. În cazul în care eliberarea documentului este refuzată, angajatorul poate să fie amendat cu o sumă cuprinsă între 300 și 1.000 de lei.

Totodată, există și obligația de a elibera, la cererea salariatului sau a bugetarului, în cel mult 15 zile, un extras din Registrul privat sau Registrul public (certificat pentru conformitate) sau o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata acesteia, salariul, vechimea în muncă și în specialitate. Regula se aplică indiferent că solicitantul mai lucrează sau nu la angajator.

Notă: Poţi citi mai multe detalii aici.