Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost lansat miercuri în dezbatere publică pe site-ul MFP. Totuşi, pentru a se putea aplica, acesta are nevoie de aprobarea Guvernului şi a Parlamentului.
Prin rescrierea anumitor articole ale Codului de procedură fiscală și, de asemenea, prin adăugarea unora noi se urmărește creșterea gradului de încredere pe care contribuabilul îl are în sistemul fiscal. Concret, potrivit expunerii de motive prezentate alături de proiectul amintit, printre măsurile care vor duce la realizarea acestui obiectiv se numără garantarea și consolidarea drepturilor procedurale ale părților raportului juridic fiscal, dar au fost amintite și măsurile menite să „elimine incertitudinile cu privire la modul de îndeplinire a obligaţiilor sau modul de exercitare a drepturilor”.
În același timp, se presupune că măsurile propuse vor reduce „conflictele dintre organele fiscale şi contribuabili, costisitoare din punct de vedere al efortului şi timpului pentru ambele părţi”.
Mai jos am prezentat principalele propuneri pentru modificarea Codului de procedură fiscală ce sunt incluse în iniţiativa legislativă a Finanţelor.
Dacă refuză să primească un act fiscal, Fiscul va lipi pe ușa contribuabililor o înștiințare
Printre modificările incluse în proiectul de lege referitor la modificarea și completarea noului Cod de procedură fiscală se numără și o prevedere ce vizează atât contribuabilii persoane fizice, cât și firmele.
Astfel, în prezent, actul administrativ-fiscal poate să îi fie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, respectiv împuternicitului acestuia, la domiciliul fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Potrivit proiectului citat, pe viitor, procedura comunicării directe a unui act administrativ-fiscal la domiciliul fiscal al unui contribuabil/plătitor/împuternicit se va modifica, în sensul că dacă acesta refuză să primească actul sau nu se află la acea adresă pentru a primi documentul, destinatarului i se va lipi pe ușă o înștiințare, iar acesta va trebui să se prezinte la Fisc în termen de 15 zile.
În situația în care contribuabilul/plătitorul sau împuternicitul acestuia nu va respecta acest termen, actul va fi considerat comunicat după trecerea celor 15 zile.
Controlul inopinat, posibil concomitent cu o inspecție fiscală
La ora actuală, potrivit art. 134 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, pe perioada derulării unei inspecţii fiscale nu se poate derula concomitent şi un control inopinat pentru aceleași operațiuni și obligații supuse inspecției fiscale potrivit avizului de inspecție fiscală.
Cu toate acestea, potrivit expunerii de motive citate, pot apărea situații în care în alte proceduri (cum ar fi o inspecție fiscală la alți contribuabili) să se pună problema efectuării unor constatări necesare finalizării procedurii respective, constatări care pot fi efectuate prin procedura controlului inopinat (de exemplu: efectuarea unui control încrucișat).
Acestea fiind zise, proiectul de lege referitor la modificarea Codului de procedură fiscală va completa art. 134 cu un nou alineat, în care se va menționa posibilitatea organelor de inspecție fiscală de a încheia un proces-verbal de control inopinat.
Astfel, pe viitor, organul fiscal va putea efectua un control fără înştiinţarea prealabilă a contribuabilului/plătitorului, care va consta în:
- verificarea faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unor informaţii cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale;
- verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale unui contribuabil/plătitor, în corelaţie cu cele deţinute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal, denumită control încrucişat;
- verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situaţia fiscală faptică, precum şi constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific.
În ce condiții se vor declara sediile secundare
Un alt punct important vizat de modificările propuse pentru Codul de procedură fiscală se referă la obligația contribuabililor de a declara sediile secundare la organul fiscal central.
În prezent, sediile secundare înfiinţate pe teritoriul României, precum şi sediile secundare şi filialele înfiinţate în străinătate trebuie declarate în termen de 30 de zile. Cu toate acestea, din textul normativ nu reiese cu claritate data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile în care contribuabilul/plătitorul are obligaţia de a declara înfiinţarea sediilor secundare.
Astfel, prin proiectul de lege lansat de MFP se aduc clarificări cu privire la termenul de 30 de zile menționat anterior. Concret, înființarea unui sediu secundar va trebui să fie declarată în termen de 30 de zile de la:
a) data înregistrării/menționării acestora la registrul comerțului sau în alte registre în care a fost înregistrată entitatea care le-a înființat;
b) data actului de înființare, în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a).
„Totodată, în vederea îndeplinirii obligaţiei declarative, contribuabilul/plătitorul este obligat să depună la organul fiscal central, împreună cu declaraţia, copie de pe certificatul de înregistrare fiscală a contribuabilului/plătitorului de care aparţine sediul secundar sau filiala, precum şi copii ale documentelor doveditoare ale informaţiilor înscrise în aceasta”, se arată în expunerea de motive.
După adoptarea noilor prevederi, declaraţia va trebui să fie însoţită, ca până acum, de o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală a contribuabilului/plătitorului de care aparţine sediul secundar sau filiala, precum şi de copii ale documentelor doveditoare ale informaţiilor înscrise în aceasta, dar numai în cazul în care organul fiscal nu va deține „documente doveditoare ale informațiilor înscrise în declarație de la contribuabil sau alte autorități ori instituții publice”, se arată în proiectul de lege care va modifica Codul de procedură fiscală.
Penalitate de nedeclarare pentru cei prinși că au ascuns banii de Fisc
La ora actuală, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege referitor la modificarea Codului de procedură fiscală, penalitatea de nedeclarare se aplică doar pentru obligaţiile fiscale pricipale stabilite prin decizii de impunere emise urmare unei inspecţii fiscale. „Cu toate acestea, Codul de procedură fiscală reglementează şi alte proceduri de control în urma cărora organele fiscale stabilesc diferenţe de obligaţii fiscale”, se arată în documentul citat.
Astfel, în Codul de procedură fiscală va fi menționat, începând din 2017, că va primi o penalitate de nedeclare și obligația fiscală principală stabilită prin decizie de impunere emisă ca urmare a procedurii de verificare a situației fiscale personale, iar în acest caz penalitatea de nedeclarare se va calcula începând cu prima zi a anului fiscal următor celui de impunere și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Vă reamintim că, în prezent, Fiscul aplică procedura de verificare a situației personale dacă este identificată o diferență mai mare de 10% între veniturile estimate și cele declarate, dar nu mai puțin de 50.000 de lei.
Atenție! Proiectul de lege NU se aplică în momentul de faţă. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Guvern şi Parlament, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.