Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489 din 30 iunie și a intrat în vigoare la momentul publicării.
Documentul aprobat marţi de Guvern modifică, practic, legislația referitoare la deșeurile din ambalaje, în sensul că licenţa acordată unui operator economic care s-a angajat să gestioneze ambalaje devenite deşeuri pe teritoriul naţional se anulează de la 1 ianuarie al anului următor celui în care s-a făcut constatarea abaterii pentru al doilea an consecutiv.
Concret, potrivit notei de fundamentare care a însoţit documentul aprobat de Executiv şi publicat în Monitor, actul normativ care reglementa până acum problema gestionării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, în vigoare din noiembrie 2015, prezenta neajunsuri în ceea ce privește realizarea obiectivelor de reciclare și valorificare impuse prin intermediul Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile provenite din ambalaje.
Prin urmare, acesta este motivul pentru care a fost necesară „adoptarea unor măsuri care să asigure optimizarea sistemului de gestionare a deșeurilor de ambalaje”, se mai arată în nota de fundamentare.
De asemenea, potrivit unui comunicat al Executivului remis redacției noastre, actul normativ intrat joi în vigoare modifică și completează Legea 249/2015, astfel încât să permită remedierea rapidă a situației existente, și anume eliminarea situațiilor care ar putea bloca piața deșeurilor de ambalaje.
„Ordonanța de urgență aduce clarificări cu privire la opțiunea pe care o au operatorii economici care introduc pe piața națională ambalaje și produse ambalate, pentru a-și putea îndeplini obiectivele de reciclare, atât în mod individual, cât și prin intermediul organizațiilor de transfer de responsabilitate”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
Ce noi obligații se aplică în cazul comercianților
Conform informațiilor venite din partea Executivului, producătorii de produse ambalate au de-acum posibilitatea de a-și îndeplini țintele impuse de lege, atât prin intermediul unor operatori economici specializați (de tipul organizațiilor de transfer de responsabilitate), cât și prin eforturi individuale, în parteneriate de anvergură mai mică, atât cu alți operatori economici, cât și cu autorități publice locale, instituții de învățământ, ONG-uri, alți parteneri comunitari.
„Măsurile prevăzute în ordonanța de urgență vor avea efecte pozitive asupra mediului pe termen mediu și lung, contribuind la reducerea cantităților de deșeuri generate, precum și la creșterea capacităților de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii obiectivelor de valorificare pe fluxurile de deșeuri, asumate de România față de Uniunea Europeană”, este precizat în documentul citat.
Vă reamintim că, la ora actuală, operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să primească ambalaje reutilizabile la schimb sau să ramburseze, la solicitarea cumpărătorului, valoarea depozitului.
În schimb, OUG nr. 38/2016 a modificat prevederea conform căreia această obligație se limita la ambalajele reutilizabile ale produselor pe care aceştia le comercializează. Concret, în alin. (2) al art. 13 se precizează acum că, „în vederea încurajării reutilizării ambalajelor returnabile, producătorii și comercianții aplică sisteme-depozit de administrare a ambalajelor”, potrivit unei proceduri de implementare, control și monitorizare a sistemului-depozit, care va fi aprobată prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor.”
Concret, „procedura de implementare, control și monitorizare a sistemului-depozit (...) se aprobă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțate de urgență, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor”, se arată în OUG nr. 38/2016.
O altă modificare este aceea conform căreia responsabilităţile operatorilor economici (de a gestiona ambalajele devenite deșeuri) se pot realiza „individual, prin colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie sau preluate de la generatori sau deținători de deșeuri, stații de sortare, colectori autorizați, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje”, se arată în OUG nr. 38/2016.
Până acum, Legea nr. 249/2015 prevedea că operatorii economici trebuiau să își gestioneze ambalajele devenite deșeuri în mod individual, „pentru deșeurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piața națională”.
De asemenea, gestionarea deșeurilor provenite din ambalaje se poate face, ca și până acum, și prin transferarea responsabilităților, pe bază de contract, către un operator economic autorizat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.
De ce a fost modificat cadrul legislativ
Prin intermediul OUG nr. 38/2016, în vigoare de joi, se vizează stimularea investițiilor în domeniul colectării selective, stațiilor de sortare și tratare, capacităților de colectare și valorificare, precum și implicarea unei categorii mai mari de operatori economici în gestionarea fluxurilor de deșeuri valorificabile. Potrivit Executivului, printre consecințe se vor număra apariția unor efecte durabile de protecție a mediului, protejarea sănătății populației și diminuarea risipei de resurse.
Problemele în ceea ce privește proasta gestionare a deșeurilor provenite din ambalaje au apărut în 2015, când Administrația Fondului de Mediu a descoperit, în urma unor controale, că toate companiile care se angajaseră să reintroducă aceste deșeuri în circuitul economic în locul producătorilor (aceste companii sunt denumite organizații de transfer de responsabilitate - OTR) au reciclat mai puțin decât declaraseră. Cu alte cuvinte, fuseseră raportate cantități fictive de deșeuri, care nu ajunseseră niciodată să fie colectate și reciclate.
Vă reamintim că, în prezent, agenții economici care nu recuperează deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului sunt obligați să contribuie la Fondul de Mediu cu doi lei pentru fiecare kilogram de deșeuri nereciclate.
Potrivit notei de fundamentare, „toate organizațiile de transfer de responsabilitate se află sub investigație penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fraudă fiscală, unele având inclusiv conturile bancare blocate”.
Astfel, companiile producătoare de produse ambalate care și-au transferat responsabilitățile privind valorificarea deșeurilor de ambalaje asupra acestor organizații se aflau până acum în imposibilitatea de a-si îndeplini țintele de valorificare prin intermediul lor. În consecință, agenților economici nu le rămânea decât să acopere în mod individual țințele de reciclare, „opțiune care este imposibil de realizat conform prevederilor prezentei legi, fiecare zi de întârziere contribuind la mărirea decalajului fată de obiectivele asumate”.
În fine, conform documentului menționat, dacă problema reciclării deșeurilor din ambalaje nu este rezolvată în timp util, acest lucru va avea drept consecință directă „ratarea țintelor de țară asumate de România față de Comisia Europeană și deschide pericolul unui infringement”.
Comentarii articol (2)