Noul Cod vamal comunitar, intrat în vigoare de la 1 mai, le dă posibilitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să folosească proceduri vamale unificate și a introdus mecanisme de simplificare a legislaţiei vamale.
În acest context, pentru a transpune în legislaţia naţională prevederile Regulamentului nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului UE, act prin care a fost adoptat Codul vamal al UE, autorităţile au început să actualizeze procedurile vamale aplicabile pe teritoriul țării noastre, prin intermediul unor acte normative publicate în Monitorul Oficial. Un astfel de document este reprezentat de Ordinul ANAF nr. 1887/2016 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea declarațiilor vamale simplificate și înscrierea în evidențele declarantului, apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 502 din 5 iulie 2016.
Actul normativ citat vizează posibilitatea ca firmele care fac achiziții intracomunitare din UE să depună o declarație vamală simplificată, ca metodă alternativă sau, mai precis, o derogare de la depunerea declarației vamale standard.
Conform Ordinului aprobat recent de Fisc, declarațiile vamale simplificate pot să fie depuse fie de persoanele care folosesc această procedură în nume propriu, fie de cei care sunt reprezentanții altor operatori economici. De asemenea, persoanele juridice menționate anterior au dreptul să apeleze la serviciile unui reprezentant direct pentru întocmirea formalităților vamale în procedura simplificată.
Autorizațiile solicitate de reprezentanții direcți sau indirecți se acordă cu condiția existenței unor evidențe și a punerii în aplicare a unor proceduri care să permită autorității vamale de autorizare să identifice persoanele reprezentate și să efectueze controale vamale corespunzătoare, se mai arată în actul normativ recent intrat în vigoare.
Potrivit consultantului fiscal Adrian Bența, înainte de depunerea unei declarații vamale simplificate, persoanele interesate trebuie să facă o cerere, la care să anexeze o serie întreagă de documente:
- certificatul de înregistrare a societății, în copie;
- copia actului constitutiv al societății;
- cazierul judiciar al persoanelor fizice care reprezintă legal societatea;
- o declarație-angajament;
- certificatul de atestare fiscală și cazierul fiscal eliberate de autoritatea fiscală competentă;
- declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al societății cu privire la activitatea societății;
- chestionarul de autoevaluare, prevăzut la art. 26 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446.
Mai departe, pentru derularea procedurii declarației simplificate trebuie parcurse mai multe etape. Înainte de toate, trebuie constituită o garanție în favoarea biroului vamal, mărfurile trebuie prezentate și declarate la biroul vamal pe baza declarației simplificate, apoi se plătește taxa pe valoarea adăugată și, după caz, accizele, pentru ca, în final, să fie depusă declarația suplimentară și să se plătească taxele la import.
Potrivit aceluiași act normativ, formula de calcul a cuantumului garanției este următoarea: „cuantumul garanției = unde prin taxe se înțelege cuantumul taxelor vamale, conform tarifului vamal comun, în vigoare la data depunerii cererii de autorizare, calculat pentru operațiunile cu caracter repetitiv, desfășurate cu țări terțe, realizate în ultimul an, calculat de la momentul depunerii cererii de autorizare, iar prin termenul de depunere a declarației suplimentare se înțelege termenul exprimat în zile, stabilit de autoritatea vamală pentru depunerea declarației suplimentare”
Până în prezent, normele privind procedurile simplificate de vămuire s-au regăsit în Ordinul ANAF nr. 163/2015, care a fost abrogat pe data de 5 iulie, după intrarea în vigoare a Ordinului ANAF nr. 1887/2016.
Cum se determină sumele ce fac parte din valoarea în vamă în mod simplificat
Un alt act normativ cu incidență în domeniul vamal adoptat recent de ANAF este Ordinul nr. 1890/2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 502 din 5 iulie 2016, prin care a fost aprobată o procedură nouă pentru simplificarea modului de determinare a sumelor care fac parte din valoarea în vamă.
Consultantul fiscal Adrian Bența a explicat că, în acest caz, procedura, care se aplică la cererea operatorilor economici autorizați, este „destul de amplă”.
Potrivit Ordinului ANAF nr. 1890/2016, cererea de autorizare trebuie adresată, în scris, Direcției Generale a Vămilor, și trebuie să fie însoțită de documente și informații privind:
- datele de identificare ale solicitantului sau titularului autorizaţiei;
- datele de contact ale persoanei responsabile pentru cerere, precum şi cazierul judiciar al acesteia;
- numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu problemele vamale, precum şi cazierul judiciar al acesteia;
- datele de contact ale reprezentantului vamal, în cazul în care solicitantul/titularul autorizaţiei este reprezentat în relaţia cu autoritatea vamală;
- cazierul fiscal şi certificatul de atestare fiscală al solicitantului/titularului autorizaţiei;
- obiectul şi natura simplificării, respectiv acele elemente care fac parte din preţul real de plătit sau elementele de adăugat sau de dedus din valoarea în vamă;
- încadrarea tarifară (codul de 8 cifre din Nomenclatura combinată) şi descrierea comercială a mărfurilor cărora li se aplică simplificarea, ţara de origine, ţara de expediţie, vânzătorul/expeditorul mărfurilor.
Actul normativ citat stabilește că, înainte să emită autorizația amintită mai sus, Direcția Generală a Vămilor verifică în prealabil dacă sunt îndeplinite anumite condiții, printre care se numără și confirmarea că solicitantul/titularul autorizației nu înregistrează debite față de autoritatea vamală.
Trebuie precizat totodată că, potrivit noilor dispoziții în materie, aceste documente se emit numai pentru plasarea mărfurilor, în mod repetat și în baza acelorași condiții contractuale, sub regim vamal de punere în liberă circulație.
Notă: Cele mai importante reglementări introduse de la 1 mai în noul Cod vamal sunt prezentate în acest articol.