Ce persoană din firmă ajunge efectiv după gratii atunci când angajatorul este condamnat la închisoare

Codul muncii, document care reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii, stabilește că, atunci când săvârșesc anumite fapte neconforme cu litera legii, angajatorii pot să primească fie amenzi contravenționale, fie chiar pedepse cu închisoarea.

În funcție de gravitatea faptelor, pedepsele pe care le pot primi angajatorii se pot încadra între trei luni și trei ani, iar potrivit avocatului Adrian Cuculis, deși, „în principal, când ne gândim la un angajator, tindem să individualizăm o entitate juridică, în esență în spatele persoanei juridice este o persoană fizică ce îi conduce activitatea”. Potrivit specialistului, dacă instanța penală constată că, în urma administrării probatoriului, se impune ca persoana fizică și persoana juridică să fie condamnate împreună, atunci pentru persoana fizică reprezentantă a persoanei juridice se poate dispune condamnarea la închisoare cu executare sau suspendare, iar pentru persoana juridică se poate aplica pedeapsa dizolvării, a suspendării activității, a închiderii unor puncte de lucru, a supravegherii judiciare sau a interzicerii unor drepturi.

Concret, Adrian Cuculis a subliniat că oricine se poate face vinovat în acest caz: administratorul, pentru infracțiune de autorat sau coautorat cu persoana juridică, și restul, pentru participații improprii, cum ar fi înlesnirea sau complicitatea la săvărșirea faptelor.

În același timp, avocatul Bogdan Petre Ilie, de la firma de avocatură Nicolescu Attorneys at Law, ne-a explicat că, potrivit Codului muncii, în ceea ce privește răspunderea penală a angajatorului, în majoritatea cazurilor întâlnite în practică răspunderea penală este angajată de către reprezentantul legal (pentru societăți, acesta este administratorul) sau de către directorul general.

Conform avocatului citat, „faptele încadrate de Codul muncii ca infracțiuni vizează atribuții care pot intra, în principiu, doar în competența persoanelor din conducere menționate anterior”. Totodată, conform Codului penal, persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. Cu toate acestea, „răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude însă răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte”, a lămurit Bogdan Petre Ilie.

În prezent, printre pedepsele care pot fi aplicate persoanei juridice, prevăzute de Codul penal, nu se regăsește pedeapsa privativă de libertate. „Conform art. 136 din Codul penal, pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt: amenda, dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice pe o durată de la trei luni la trei ani, închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o perioadă de la trei luni la trei ani, interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice pe o durată de la unu la trei ani, plasarea sub supraveghere judiciară și afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare”, a punctat Bogdan Petre Ilie.

În ce situații intervine răspunderea penală a angajatorului

Răspunderea penală poate interveni, conform Codului muncii, în anumite condiții, în cazul următoarelor fapte:

• stabilirea pentru salariații încadrați în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul minim brut pe țară garantat în plată;
• refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări;
• împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra în sedii, incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale, pentru a efectua verificări;
• primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă;
• încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor;
• primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

Mai precis, angajatorii pot petrece la închisoare între șase luni și trei ani dacă primesc la muncă persoane aflate ilegal în România (despre care se ştie că sunt victime ale traficului de persoane) şi în situaţia în care sunt primite la muncă, fără încheierea de contracte individuale de muncă, peste cinci persoane (indiferent de cetăţenie), dacă activitatea prestată le pune acestora în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea. Precum AvocatNet.ro a explicat aici, dacă excludem pericolul menţionat în Codul muncii la prestarea activităţii de către aceste persoane, pedeapsa care li se poate aplica angajatorilor este mai mică (sau poate fi reprezentată doar de o amendă penală). Concret, pentru primirea la muncă a unei persoane aflate ilegal în ţară (despre care se ştie că este victimă a traficului de persoane) sau pentru primirea la muncă a peste cinci persoane, fără încheierea de contracte individuale de muncă, pedeapsa este închisoarea de la trei luni la doi ani sau amenda.

Angajatorii mai pot fi pedepsiți cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă dacă încadrează în muncă un minor fără a respecta condiţiile legale de vârstă (cel puţin 16 ani împliniţi sau, în baza acordului părinţilor, cel puţin 15 ani împliniţi). Aceeaşi pedeapsă poate fi aplicată atunci când este folosit un copil "pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor", aşa cum prevede Codul muncii.

De asemenea, Codul Muncii permite aplicarea de sancțiuni complementare care vizează pierderea totală sau parţială a dreptului de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, pentru o perioadă de până la cinci ani, și interzicerea dreptului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la cinci ani. Mai pot fi aplicate și recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, atribuite pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii, respectiv închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

Angajatorul poate fi persoană fizică sau persoană juridică

La ora actuală, în Codul muncii se precizează că prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă în baza contractului individual de muncă.

Analizând prevederile din Codul muncii menționate anterior, referitoare la definiția angajatorului, avocatul Bogdan Petre Ilie, de la Nicolescu Attorneys at Law, a punctat care este momentul din care o persoană juridică, respectiv o persoană fizică, poate încheia contracte de muncă. „Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalității juridice, iar persoana fizică dobândește capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacității depline de exercițiu”, ne-a spus Bogdan Petre Ilie.

Conform sursei citate, în cele mai multe dintre cazurile întâlnite în practică, angajatorul este o persoană juridică. „Cu toate acestea, în cazuri excepționale, acesta poate să fie și o persoană fizică autorizată sau o întreprindere familială care angajează personal”, a adăugat Bogdan Petre Ilie.