UPDATE: ONG-urile care vor învăța populația să protejeze mediul vor primi bani de la stat

Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) nr. 2153/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului a apărut azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 946 şi tot astăzi a şi intrat în vigoare. 

Prin intermediul acestui program, statul vrea să crească nivelul de conștientizare a cetățenilor cu privire la protecția mediului, având în vedere că din acest punct de vedere România se află printre ultimele țări din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

„ONG-urile de mediu, instituțiile de învățământ și autoritățile publice locale sunt cele care joacă un rol important în (...) conștientizarea și educarea publicului privind asumarea unei conduite responsabile în raport cu mediul, angajarea în acțiuni propriu-zise cu impact pozitiv asupra mediului dar și pentru a sprijini capacitatea acestuia de participare active la nivel de decizie”, era explicat în referatul de aprobare ataşat documentului lansat de MMAP.

Astfel, cu ajutorul Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, care se va desfășura multianual, se urmărește finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru Mediu a acelor activităţi de educaţie şi conştientizare care să vizeze unul sau mai multe dintre domeniile de finanțare ale programului, identificate ca măsuri-cheie în procesul de tranziție la economia verde, din una sau mai multe dintre următoarele categorii:

• ecoturism și turism durabil:
  • Mediul înconjurător ca resursă de dezvoltare economică;
  • Reintegrarea unor situri si refacerea peisajului natural;
  • Patrimoniul natural - factor de dezvoltare durabilă;
  • Ecoturism și biodiversitate;
  • Cicloturism;
  • Produse locale și eco-agricultură;
  • Meșteșuguri locale;
• economia circulară și managementul deșeurilor
  • Economie circulară - deșeuri utilizate ca resursă în circuitul economic;
  • Reparare, reutilizare, refolosire;
  • Reciclare și compostare;
  • Eco-design;
  • Colectare selectivă a deșeurilor;
  • Consum sustenabil;
• regenerare urbană și clădiri verzi și electrice
  • Eficiență energetică a clădirilor;
  • Clădiri verzi;
  • Construcții și materiale de construcție ecologice;
  • Regenerare urbană în jurul elementelor de patrimoniu natural - râuri, parcuri, spații verzi, protecția surselor de apă;
  • Eco-mobilitate - transport alternativ (bicicletă, autovehicule hibride și electrice);
• eco-antreprenoriat și eco-inovare
  • Eco-antreprenoriat - încurajarea antreprenoriatului verde;
  • Reconversia mediului economic tradițional - afaceri responsabile față de mediu;
  • Eco-inovare în economie;
  • Locuri de muncă verzi - încurajarea calificării profesionale în domenii economice cu impact scăzut asupra mediului;
  • Eco-educație - introducerea în învățământul obligatoriu a educației ecologice și de mediu;
• achiziţii verzi
  • Educare privind beneficiile achizițiilor verzi;
  • Importanța achiziționării de produse ecologice locale, biodegradabile și a promovării eficienței utilizării resurselor;
  • Rolul criteriilor de mediu si sociale pe categorii de produse în vederea îmbunătățirii calității produselor și serviciilor oferite cetățenilor.

În ce condiții se vor putea obține banii

Potrivit actului normativ publicat azi în Monitor, suma alocată va fi anunțată în momentul deschiderii sesiunii de depunere a dosarelor de finanțare, ce va fi anunţată pe pagina de internet a Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) cu cel puţin 15 zile înainte de data deschiderii sesiunii de finanţare. 

Totodată, suma maximă care va putea fi acordată este 450.000 de lei pentru fiecare proiect, iar finanţarea se va acorda în cuantum de cel mult 95% din valoarea totală eligibilă a proiectului. 

În ceea ce privește solicitanții, vor fi considerate eligibile organizaţiile neguvernamentale (persoane juridice române, asociaţii sau fundaţii, dacă actul constitutiv al organizaţiei sau statutul, după caz, cuprinde prevederi referitoare la protecţia mediului). În plus, fiecare entitate va trebui să îndeplinească și următoarele criterii specifice:

• să fie persoană juridică română;
• actul constitutiv al organizaţiei, sau statutul / procesul verbal de înfiinţare, după caz, să cuprindă prevederi referitoare la protecţia mediului;
• să acţioneze în nume propriu;
• să nu se afle în procedură de dizolvare;
• să fie înfiinţat de cel puţin şase luni la data depunerii dosarului de finanţare;
• să nu înregistreze datorii la bugetul de stat şi bugetul local.

Solicitanţii pot acţiona individual sau în parteneriat cu alte organizații cu ajutorul cărora își pot derula activitățile. Acestea vor fi considerate parteneri și nu vor putea angaja cheltuieli în nume propriu. Mai exact, partenerii pot fi organizaţii neguvernamentale şi nonprofit cu aceleaşi caracteristici precum cele menţionate mai sus pentru solicitant, universităţi, alte instituţii de educaţie sau institute de cercetare nonprofit, precum și alte instituţii ale administraţiei publice locale judeţene sau centrale.

Activitățile eligibile prin program sunt:

• dezvoltarea de activități de învățare practică și în scopuri demonstrative, ateliere, cursuri, competiții, programe în natură și activități pe teren și altele similare care să conducă la conștientizare și educare prin abordare participativă a grupului-țintă cu ajutorul inițiativelor concrete. Acestea vor implica participarea directă a publicului țintă vizat și vor avea un nivel înalt de interactivitate;
• dezvoltarea de produse, servicii, aplicații web și mobile și alte activități concrete dedicate educării și conștientizării publicului cu privire la domeniile de finanțare ale acestui apel;
• activități specifice de educație/sensibilizare/conștientizare orientate către categorii de grupuri-țintă eligible cu scopul obținerii angajamentului acestora pentru atingerea scopului programului și contribuția la domeniile de finanțare – profesori, educatori, lideri de opinie formali și informali, mediul de afaceri;
• organizarea de activități mobile de tip caravană și campanii la firul-ierbii pentru constientizare, educare si incurajare a actiunii efective;
• organizarea de conferințe, evenimente, festivaluri;
• organizarea și derularea de campanii media cu diverse componente – tv, presa, internet (pagina web aferenta proiectului si media sociale), outdoor, utilizarea de tipărituri - pentru conștientizare și de educare;
• realizare concept grafic, strategie, design și creație de identitate, plan de campanie, informare, promovare, organizare de eveniment.

Cheltuieli eligibile

Documentul lansat de MMAP şi publicat astăzi în Monitorul Oficial stabilește ca eligibile următoarele tipuri de cheltuieli efectuate de către beneficiar neplafonate procentual:

• organizarea și derularea de evenimente (conferințe, ateliere, expoziții, festivaluri, târguri etc.) inclusiv cheltuieli necesare pentru realizarea de instruiri, transport, cazare și diurnă conform legii, consumabile, închiriere săli;
• realizarea şi difuzarea de materiale audiovizuale privind actiunile care vor primi finanțare;
• realizarea de platforme și aplicatii web și mobil;
• achiziția de materiale destinate dezvoltării de produse, servicii sau derulării de activități concrete și de experiențe practice de educație pe teren, cu condiția justificării necesității acestor materiale în raport cu activitatea propusă și cu grupul-țintă care va fi implicat, cum ar fi:
  • materiale, instrumente de lucru și echipamente specifice destinate instruirii participanților în vederea dobândirii de cunoștiințe practice și abilități de a performa mesteșuguri tradiționale, care conduc la obținerea unor produse ecologice;
  • transportul participanţilor la excursiile şi taberele organizate cu scopul educaţiei şi conştientizării privind protecţia mediului;
  • cazarea şi masa participanţilor la excursiile şi taberele organizate cu scopul educaţiei şi conştientizării privind protecţia mediului, în limita a 200 lei/zi/participant;
  • taxa de campare;
  • instruirea participanţilor, de exemplu servicii de instruire, transport, cazare şi diurnă pentru instructori, consumabile, închiriere săli;
• realizarea şi montarea de panouri cu conţinut educativ și de conștientizare privind acțiunile care vor primi finanțare;
• realizarea paginii web și a tuturor canalelor de Social Media aferente proiectului (advertising pe Facebook, Instagram, Youtube);
• cheltuieli cu materiale consumabile;
• TVA aferentă proiectului în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperată prin orice alte mijloace;
• achiziția de lucrări necesare implementării proiectului.

Cheltuieli eligibile în program plafonate procentual:

• realizarea, editarea şi difuzarea de materiale tipărite în scopul educării și conștientizării privind activitățile care vor primi finanțare;
• achiziționarea de aparatură profesională necesară realizarii proiectului: video/retroproiector, laptop, ecran de proiecție;
• manopera aferentă activităţilor necesare realizării campaniilor de comunicare - servicii de creaţie, design materiale promoţionale;
• cheltuieli cu personalul de management și implementare a proiectului - salarii, impozite şi contribuţii aferente.

Ce acte va trebui să conțină dosarul de finanțare

Potrivit actului MMAP, selecția solicitantului se va face pe baza unor documente depuse de acesta în dosarul de finanțare. Mai precis, este vorba de următoarele acte care vor însoți în mod obligatoriu cererea de finanțare:

• actele de înfiinţare a solicitantului, respectiv actul constitutiv şi statutul, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, procesul verbal de înființare, în copii certificate "conform cu originalul", pe fiecare pagină; din documentele depuse trebuie să rezulte reprezentantul legal al organizaţiei;
• certificat de înregistrare fiscală, în copie certificată "conform cu originalul" de către reprezentantul legal;
• hotărârea/decizia organului de decizie a organizaţiei neguvernamentale, semnată şi ştampilată, în original, din care să rezulte acordul cu privire la contractarea finanţării, asigurarea contribuţiei proprii necesare implementării proiectului, după caz, precum şi responsabilul de proiect;
• adeverinţă/extras din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, eliberat la cerere de către instanţa competentă/Ministerul Justiţiei, care atestă că acesta nu se află în procedură de dizolvare, nu mai vechi de 30 de zile de la data emiterii, în original sau copie legalizată;
• certificat de atestare fiscală, emis de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, valabil la data depunerii cererii de finanţare, în original sau copie legalizată;
• certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are sediul solicitantul, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului, în original sau în copie legalizată;
• certificat de cazier fiscal al solicitantului, eliberat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, valabil la data depunerii cererii de finanţare, în original sau copie legalizată;
• prezentarea activităţii desfăşurate în cadrul proiectului, care să includă bugetul aferent proiectului;
• prezentarea echipei de realizare a proiectului;
• declaraţie privind activitatea economică a solicitantului;
• declarație pe proprie răspundere, a solicitantului finanțării, din care reiese că TVA-ul aferent proiectului, este sau nu este recuperabil, rambursabil sau compensat prin orice mijloc.

Dosarul de finanţare se va depune legat, paginat şi opisat, în două exemplare, unul în original şi unul în copie certificată conform cu originalul de către solicitant, în plic sigilat, la registratura Autorităţii, dar acesta poate fi depus și prin poștă, cu confirmare de primire, cu condiţia ca data primirii şi a înregistrării la Autoritate să nu depăşească data-limită a sesiunii de depunere.

În continuare, potrivit documentului citat, selecția proiectelor se va realiza în baza punctajului obținut, în ordinea descrescătoare a acestuia, în limita fondurilor alocate. Printre criteriile care vor fi luate în calcul se numără, de exemplu, relevanța proiectului, prin raportare la obiectiv și grupurile-țintă cărora li se adresează acesta, precum și realismul în elaborarea proiectului în sine.