Structura noului an școlar a fost stabilită prin Ordinul Ministerului Educației Naționale (MEN) nr. 3382/2017 privind structura anului școlar 2017-2018 și aceasta include 35 de săptămâni de cursuri (167 de zile lucrătoare). Anul acesta, elevii încep școala la 11 septembrie și vor intra în vacanța de vară la 16 iunie 2018.
Anul școlar este mai scurt însă pentru elevii claselor a XII-a, pentru care cursurile se vor încheia în data de 25 mai 2018 (32 de săptămâni), precum și pentru elevii claselor a VIII-a, care vor termina cursurile în data de 8 iunie 2018 (34 de săptămâni). Un regim diferențiat au și elevii din învățământul special, pentru care ordinul prevede 37 de săptămâni de cursuri.
Concret, anul școlar este structurat în două semestre, după cum urmează:
-
Semestrul I (18 săptămâni):
- cursuri: 11 septembrie 2017 – 22 decembrie 2017;
- vacanța pentru preșcolari: 28 octombrie - 5 noiembrie 2017;
- vacanța de iarnă: 23 decembrie 2017 - 14 ianuarie 2018;
- cursuri: 15 ianuarie - 2 februarie 2018
- vacanța intersemestrială: 3 februarie - 11 februarie 2018;
-
Semestrul al II-lea (17 săptămâni):
- cursuri: 12 februarie - 30 martie 2018;
- vacanța de primăvară: 31 martie - 10 aprilie 2018;
- cursuri: 11 aprilie - 15 iunie 2018;
- vacanța de vară: 16 iunie - 9 septembrie 2018.
Cât privește programul național „Școala altfel”, acesta se va desfășura într-un interval de cinci zile consecutive lucrătoare. Pentru anul școlar 2017-2018 însă nu s-a mai prevăzut și o listă cu perioade recomandate, școlile trebuind doar să programeze intervalul astfel încât el să nu coincidă cu perioada tezelor semestriale și să se încadreze între 2 octombrie 2017 și 31 mai 2018.
Elevii pot avea telefoane, dar nu le pot folosi în timpul orelor
Statutul elevului stabilește un nou tablou al drepturilor și îndatoririlor pe care elevii le au la școală și a fost noutatea anului școlar precedent, pentru că actul fusese adoptat în 2016. Calitatea de elev se dobândește, potrivit statului, prin înscrierea în învățământul preuniversitar și se păstrează până la încheierea studiilor din învăţământul secundar superior liceal, profesional, respectiv terţiar non-universitar.
Elevii pot cere, în cadrul unităților de învățământ, să le fie recunoscut dreptul la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii, precum și la protecția datelor personale. În consecință, sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei este o practică interzisă expres prin statut.
Elevii au dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin intermediul unor fișe anonime, fără ca aceasta să le afecteze în vreun fel raporturile cu cadrul didactic evaluat. Ei pot solicita comunicarea rezultatelor de la evaluările scrise de la clasă în maximum 15 zile lucrătoare, rezultate pe care le pot contesta, personal sau prin intermediul părinților, tutorelui ori susținătorului legal. Nici notele din catalog nu mai pot fi consemnate de profesori înainte ca elevul să fie informat cu privire la acestea.
Deținerea unui telefon mobil de către elev nu este sancționată de statut. Cu toate acestea, atât elevii, cât și părinții trebuie să știe că folosirea telefonului mobil în timpul orelor de curs, fără permisiunea cadrului didactic, este interzisă. Mai mult decât atât, elevii n-au dreptul să înregistreze activitatea didactică fără permisiunea expresă a profesorului, iar multiplicarea unor materiale rezultate din activitatea de înregistrare nu este permisă fără acordul lui.
Curios sau nu, dreptul la protest este recunoscut și elevilor. Singura condiție impusă de statut este ca organizarea și desfășurarea protestelor elevilor să nu stânjenească desfășurarea cursurilor. Continuând în spiritul constituțional, statutul prevede, de asemenea, că accesul la educație trebuie să fie gratuit și garantat, în mod nediscriminatoriu. Procesul educativ trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță și igienă, în toate unitățile de învățământ din oraș sau de la țară.
Actul normativ menționat face referiri și la reducerile de care beneficiază elevii: 50% pentru transportul local în comun și cel național, 75% la muzeu, teatru, operă și film. De asemenea, elevii care provin din grupuri socio-economice dezavantajate au dreptul la bani de liceu, iar cei din învățământul profesional, la bursa profesională.
Participarea la jocurile de noroc, consumul și deținerea de droguri, țigări, băuturi alcoolice sau substanțe interzise se numără printre interdicțiile principale ale elevilor.
Sancțiunile ce pot fi aplicate elevului sunt: observația individuală, mustrarea scrisă, retragerea temporară ori definitivă a bursei de care beneficiază, mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de educație, preavizul de exmatriculare și, în final, exmatricularea.
Totodată, elevii care nu frecventează cursurile sunt sancționați cu scăderea notei la purtare. Astfel, la fiecare zece absenţe nejustificate pe semestru, din totalul orelor de studiu, sau la 10% absenţe nejustificate, din numărul de ore pe semestru la o disciplină sau modul, este scăzută nota la purtare cu câte un punct. Este important de știut faptul că absența ca mijloc de sancționare a elevului este strict interzisă prin statut.
Profesorii nu pot fi înregistrați în timpul cursurilor
Personalul didactic din învățământul preuniversitar are drepturile și obligațiile prevăzute, în principal, în Legea educației naționale nr. 1/2011, în Ordinul MENCS nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum și în contractul individual de muncă și în contractele colective aplicabile.
În timpul orelor de curs, cadrele didactice au dreptul de a nu fi deranjate de nicio autoritate școlară sau publică, cu excepțiile prevăzute de lege. Tot în spiritul dreptului la securitate al profesorului, acesta are dreptul de a nu fi înregistrat audio și/sau video în timpul activității didactice. Cu atât mai puțin, multiplicarea unor înregistrări nu este permisă fără acordul profesorului, chiar dacă a existat consimțământul pentru înregistrare.
Pe lângă obligația principală de instruire și educație, cadrele didactice trebuie să vegheze asupra siguranței elevilor pe tot parcursul activităților școlare și extrașcolare. Ele nu pot aplica pedepse corporale și nu pot agresa verbal, fizic sau emoțional elevii. Calitatea prestației didactice și evaluările de la clasă trebuie să rămână independente de orice tip de avantaje primite în aceste scopuri. În plus, profesorii au, de asemenea, și obligația de sesizare a instituțiilor de asistență socială/educațională specializată și de protecția copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului/elevului de care află.
Cei care ocupă posturi în afara localității de domiciliu au posibilitatea să ceară decontarea cheltuielilor de transport. De asemenea, pot beneficia de fonduri extrabugetare sau de sponsorizări pentru a participa la manifestări științifice organizate în străinătate.
Pentru profesori, legea prevede un concediu anual cu plată de 62 de zile, numai în perioada vacanțelor școlare. În plus, cei care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învățământului, pe bază de contract de cercetare ori de editare, au dreptul la șase luni concediu plătit, o singură dată, însă numai cu aprobarea consiliului de administrație al școlii. În vederea continuării studiilor/specializării, profesorii pot beneficia de concediu fără plată pe o perioadă de maximum trei ani într-un interval de șapte ani.
În fine, personalul didactic răspunde disciplinar pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce îi revin potrivit CIM, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform prevederilor Legii nr. 1/2011. Sancțiunile disciplinare prevăzute de lege sunt: observația scrisă, avertismentul, diminuarea salariului de bază, suspendarea, pe o perioadă de trei ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice, de conducere, de îndrumare sau de control, destituirea din funcția de conducere, de îndrumare sau de control și, în final, desfacerea disciplinară a CIM.
Părinții iresponsabili pot fi obligați să muncească în folosul comunității
Drepturile și obligațiile părinților, tutorilor sau susținătorilor legali ai elevilor se regăsesc, de asemenea, în Ordinul MENCS nr. 5079/2016. Cu ocazia înscrierii elevului în registrul matricol unic, părinții încheie cu școala un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale acestora.
Actul normativ sancționează părinții care aleg să nu-și înscrie copiii la școală pentru perioada învățământului obligatoriu. Aceștia riscă să fie amendați cu o sumă între 100 și 1.000 de lei sau să fie obligați să muncească în folosul comunității. Tot părinții sunt cei care trebuie să se asigure și că elevul frecventează orele de curs.
Printre obligațiile pe care un părinte le are față de copilului său găsim și faptul că acesta trebuie să-și însoțească micuțul până la intrarea în unitatea de învățământ și să-l preia la terminarea orelor de curs. Părinții care nu se pot achita de această obligație în mod personal trebuie să împuternicească pe cineva în acest scop.
Trebuie știut, de asemenea, faptul că părinții au dreptul, în limitele legii, să decidă cu privire la unitatea de învățământ unde va studia copilul lor. Aceștia au dreptul și, totodată, obligația să se intereseze periodic (măcar o dată pe lună) de situația școlară a copilului. Cu toate acestea, accesul părinților în unitățile de învățământ nu se poate face decât în anumite situații: atunci când părintele a fost convocat pentru o discuție cu un cadru didactic sau cu directorul unității; atunci când desfășoară activități în comun cu cadrele didactice; dacă a depus o cerere în acest sens la secretariatul unității; atunci când participă la întâlnirile programate cu un cadru didactic. În plus, consiliul de administrație al școlii mai poate stabili pentru procedura de acces în unitate și alte situații decât cele menționate anterior.
Cât privește formele de asociere a părinților la clasă și la nivelul școlii, ordinul menționat prevede următoarele aspecte:
- toți părinții elevilor dintr-o clasă formează adunarea generală a părinților, care hotărăște referitor la activitățile de susținere a cadrelor didactice și a echipei manageriale a școlii respective și în cadrul căreia se discută cele mai importante probleme ale clasei (și nu ale unui elev în mod individual);
- la nivelul fiecărei clase se înființează comitetul de părinți, ales de către adunarea generală a părinților, și care se ocupă cu punerea în practică a deciziilor luate la nivelul adunării, precum și cu diverse proiecte, programe etc.;
- la nivelul fiecărei școli se constituie consiliul reprezentativ al părinților / asociația de părinți, care se ocupă de chestiunile ce vizează întreaga unitate școlară, precum propunerea de proiecte, atragerea de finanțări, promovarea unor inițiative noi ș.a.m.d.
Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățământul primar, gimnazial și primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Cu toate acestea, obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase încetează la vârsta de 18 ani.
Notă: Analizele medicale nu sunt necesare pentru înscrierea copiilor la școală. Singurele documente necesare la înregistrarea copiilor sunt adeverința medicală de la medicul de familie și avizul epidemiologic. Analize suplimentare pot fi cerute de medicul de familie doar în cazul în care există simptome de boală infecțioasă la copil.
Comentarii articol (62)