Rolul temelor pentru acasă și timpul maxim pe care un elev ar trebui să-l petreacă cu rezolvarea acestora au fost modificate prin Ordinul MENCS nr. 5893/2016 privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar . Prevederile actului prevăd ca rezolvarea temelor să nu răpească elevilor mai mult de două ore pe zi, iar media zilnică a pregătirii acestora, în clasă și acasă, să se încadreze în cinci - opt ore zilnic.
Conform actului, la clasa pregătitoare nu se pot da teme pentru acasă, iar pentru învățământul primar, acestea nu trebuie să ocupe mai mult de o oră din timpul copilului. Pentru celelalte niveluri de învățământ, însemnând clasele V-VIII și liceul, timpul alocat temelor ar trebui să fie de maxim două ore.
Mai mult decât atât, aceste perioade maxime recomandate de MENCS se referă la timpul alocat temelor de la toate materiile. "Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru elev este de cel mult două ore, însumând toate disciplinele, în așa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în afara ei, să se încadreze în cinci-opt ore zilnic", prevede ordinul.
Reglementarea unor reguli cu privire la temele pentru acasă ale elevilor nu este însă o noutate. Un act normativ din 1999 (Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 3066/1999), în prezent abrogat, prevedea de asemenea anumite reguli de care dascălii ar fi trebuit să țină cont. Vechiul act recomanda, spre exemplu, ca timpul alocat temelor pentru acasă să nu fie mai mare de două-trei ore pe zi, pentru toate materiile, însă nu se precizau limite clare pentru fiecare perioadă de studiu. Vechiul ordin prevedea doar ca, pentru clasa I, copiii să petreacă în jur de 30 de minute cu rezolvarea temelor.
Nu toți elevii pot avea aceleași teme
Potrivit ordinului în vigoare, tema pentru acasă ar trebui stabilită diferențiat, pentru a se ține seama de nivelul de pregătire al elevului și pentru a nu accentua și mai tare diferențele dintre elevii buni și cei aflați în dificultate. Astfel, profesorii trebuie să dea o temă obligatorie pentru toți elevii clasei și care va avea un nivel mediu de dificultate, o temă suplimentară, individuală și diferențiată, pentru anumite situații particulare (spre exemplu, pentru elevii care se pregătesc pentru olimpiade sau alte concursuri), precum și o temă amplă/de sinteză (de exemplu, referate, proiecte), doar o dată pe semestru pentru fiecare disciplină.
Aceste aspecte erau precizate însă și în vechiul ordin, numai că acesta din urmă se refera, pe de o parte la temele pentru acasă, iar pe de altă parte, la timpul de studiu individual, pe care fiecare copil îl petrece acasă pentru a se pregăti suplimentar față de pregătirea de la clasă. Despre acesta din urmă însă, noul act nu mai face referiri.
Cu titlu de noutate, ordinul mai prevede și că, pe perioada vacanțelor, de regulă, nu se dau teme pentru acasă elevilor din clasele I-VIII. De asemenea, deși profesorii trebuie obligatoriu să evalueze temele, ei nu vor putea da note pentru temele de acasă.
În fine, o altă noutate este că profesorii nu vor putea folosi tema ca pedeapsă pentru anumiți elevi și nu vor putea să ceară acestora să rezolve o cantitate mare de teme sau să facă același tip de exerciții de mai multe ori. Ideal ar fi, potrivit propunerilor, ca profesorul să încerce să dea elevilor teme pentru acasă astfel încât să nu-i facă pe aceștia să-și piardă interesul pentru școală sau pentru materia respectivă și să le lase acestora suficient timp liber pentru activitățile de timp liber.
Trebuie să terminăm cu școala când plecăm de la școală
Ministrul educației la vremea adoptării acestui ordin, Mircea Dumitru, a făcut o serie de declarații cu privire la aceste prevederi, prin care și-a exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că un copil de până la zece ani ajunge să petreacă, după programul școlar și în vacanțele de vară, un timp mult prea mare pentru a rezolva numeroasele teme pentru acasă.
Practic, ordinul îi vizează pe dascăli și își propune să corecteze niște greșeli nerezonabile pe care aceștia le fac tot mai des în ultimii ani, în învățământul preuniversitar. Potrivit lui Mircea Dumitru, ordinul impune niște obligații pe care fiecare profesor le va adapta, de la caz la caz, raportând timpul necesar rezolvării unei anumite probleme la o limită subiectivă a copilului și la vârsta acestuia.
"Este o obligație pe care trebuie să o coreleze fiecare dascăl cu ceea ce gândește că este cuantumul de rezolvare a unei probleme sau a unei sarcini. E o chestiune care trebuie apoi rafinată într-un mod mai subtil de fiecare dintre profesorii noștri, dar trebuie să se gândească că există un prag, o limită de tolerabilitate pentru un elev care se află la o vârstă foarte fragedă și care nu are capacitatea psihologică și biologică să se concentreze intelectual pe o astfel de sarcină după ce a stat un astfel de număr de ore la școală", a mai declarat ministrul.
Aducând în discuție sistemele din Europa de Vest și din Statele Unite ale Americii, unde temele se fac chiar în cadrul școlii sau după școală, în cadrul unor program de tip "after-school" (în română, "după școală"), acesta consideră că este preferabil ca un elev să nu mai fie nevoit să aducă acasă sarcinile care ar putea fi la fel de bine terminate la clasă. "Trebuie să terminăm cu școala când plecăm de la școală", a afirmat ministrul.
Comentarii articol (16)