Reminder: Dacă pleci în vacanță, poți lua medicamente, pe baza rețetei din România, și din alte țări

Atunci când călătorim în vacanță sau în interes de serviciu, trebuie să știm că putem să cumpărăm medicamente pe baza unei rețete de la medicul nostru. În anumite condiții, rețeta noastră poate fi folosită în orice alt stat al UE, precum și în Lichtenstein, Islanda și Norvegia (din păcate, nu și în Elveția însă). 

Potrivit Directivei nr. 2011/24/UE privind drepturile pacientului (act transpus în România prin Legea nr. 46/2003 și alte câteva acte normative), fiecare stat al Uniunii are dreptul să elibereze medicamente pe bază de rețetă (sau în lipsă), așa cum socotește necesar, atâta timp cât nu sunt încălcate obligații asumate de către fiecare stat la momentul aderării. Printre aceste obligații se numără însă și recunoașterea rețetelor eliberate într-un stat, în alt stat al UE, atâta vreme cât rețetele sunt conforme cu anumite reguli.

1. Ne trebuie o rețetă specială?

Nu. Rețeta pe care ne-o dă medicul nostru nu trebuie să aibă o formă anume și nu există o așa-zisă "prescripție medicală transfrontalieră" cu un format special. Dar, ca să putem să ne folosim de rețeta dată de medicul din România și în alte state europene, e necesar ca ea să conțină obligatoriu următoarele informații:

• datele pacientului (nume, prenume, data nașterii);
• data eliberării rețetei;
• datele medicului care dă rețeta (nume, prenume, calificare profesională, date de contact direct, adresa profesională - inclusiv țara - și semnătura de mână/digitală);
• date despre medicamentul prescris (denumirea comună, forma, cantitatea, concentrația și doza recomandată). 

Este foarte important ca rețeta să fie clară, iar farmacistul din altă țară să o înțeleagă cu ușurință și să identifice corect medicamentele și doza recomandată. Este de preferat ca medicamentul să fie indicat sub o denumire comună sau prin substanța de bază, nu prin denumirea comercială, pentru că medicamentele comercializate într-un stat pot fi vândute în altul sub altă denumire.

2. Cum aflăm dacă un medicament e vândut în alt stat?

Puteți întâlni situații în care un anume medicament care se vinde în România să nu se vândă în Cehia, spre exemplu, sau invers. Ori ca doza recomandată să difere de la un stat la altul. Pentru a vă asigura însă că un anumit medicament de care aveți nevoie este vândut în statul în care veți călători, cel mai bine este să întrebați la punctul național de contact pentru asistență medicală transfrontalieră din România.

3. Ce valabilitate are rețeta în străinătate?

Directiva privind drepturile pacienților din UE prevede că medicamentele trebuie eliberate în conformitate cu normele naționale. Cu alte cuvinte, perioada de valabilitate a rețetei poate varia de la un stat la altul. O rețetă care în România are valabilitate 30 de zile, spre exemplu, poate să fie valabilă în alt stat doar 15 zile sau mai mult.

4. La ce ne ajută cardul european de sănătate?

Cardul european de sănătate ne dă posibilitatea să beneficiem de aceleași drepturi la asistență medicală ca cetățenii acelui stat european. Vom avea nevoie de acest card atunci când mergem la farmacie cu rețeta de la medicul din România ca să plătim tot atât cât plătesc și cetățenii asigurați ai acelui stat pe medicamentul pe care vrem să-l cumpărăm (uneori e posibil să nu plătim nimic).

Dacă nu avem cardul la noi, asta nu înseamnă că farmacia respectivă ne va refuza cumpărarea medicamentelor pe acest unic criteriu, ci doar că vom plăti prețul integral al acelor medicamente, deși am fi putut să beneficiem de eventuale compensări sau gratuități.

5. Beneficiem de aceleași reduceri și gratuități ca în România?

După cum am mai spus, eliberarea medicamentelor se face potrivit regulilor din fiecare stat. Dacă în România beneficiem de anumite reduceri la cumpărarea unui medicament pe bază de rețetă, e foarte posibil ca în alt stat să nu existe aceleași prevederi.

În astfel de situații însă, atunci când plătim mai mult decât în România (chiar și pentru că nu am avut cardul european asupra noastră), putem solicita rambursarea cheltuielilor de la autoritățile române. Dar pentru asta e necesar să păstrăm factura pe care am primit-o de la farmacia respectivă - altfel nu vom putea demonstra cheltuielile.

6. Când poate farmacistul să refuze eliberarea medicamentelor?

Dacă prezentăm o rețetă clară, cu toate informațiile necesare, farmacistul din alt stat al Uniunii nu are dreptul să ne refuze și să ne spună că nu ne recunoaște rețeta. Sunt însă situații în care nu vom putea cumpăra medicamentele respective fie pentru că ele nu sunt vândute deloc în statul respectiv, fie pentru că dozele recomandate sunt altele decât în rețeta noastră. În unele state rețeta electronică nu este recunoscută, ceea ce înseamnă că vom avea nevoie și de varianta tipărită a acesteia.

De asemenea, trebuie să știm faptul că sunt anumite medicamente care se vând fără prescripție în anumite state UE, iar în altele prescripția este obligatorie. Cel mai adesea, atunci când e vorba de medicamente care nu se pot elibera altfel decât pe bază de rețetă, va trebui să mergem personal la farmacie ca să le cumpărăm, pentru că farmacistul va vrea să verifice datele pacientului cu datele noastre din buletin.

Notă: În orice situație în care întâmpinăm probleme la cumpărarea unor medicamente din UE de care avem neapărat nevoie, putem apela la ajutorul celor de la punctul național de contact pentru asistență transfrontalieră.