Concursul pentru ocuparea a 132 de posturi la Direcția generală antifraudă fiscală anunțat recent de ANAF va avea loc în luna februarie și cei interesați se pot înscrie la examen până pe 25 ianuarie 2017, la sediul Agenției din București. Posturile care sunt scoase la concurs se află în peste zece orașe ale țării și sunt adresate inclusiv celor care nu au experiență în muncă. Mai multe detalii despre acest concurs puteți afla de aici.
Pentru că examenele pentru cei care vor să ocupe posturi de inspector antifraudă au generat un interes sporit în ultimii ani, ne-am gândit să oferim câteva clarificări la cele mai frecvente nelămuriri ale candidaților cu privire la organizarea acestui concurs.
1. În ce constă examenul?
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 677/2013 (care conține regulamentul pentru concursurile de acest tip), desfășurarea concursului presupune:
- selecția dosarelor de înscriere, care trebuie depuse în perioada menționată de ANAF la organizarea fiecărui concurs (pentru concursul din februarie data-limită de depunere a dosarelor este 25 ianuarie);
- proba scrisă, care constă în redactarea unei lucrări şi/sau în rezolvarea unor teste-grilă, pe baza bibliografiei stabilite pentru concurs (la acest concurs proba scrisă are loc pe 11 februarie și constă într-un test-grilă);
- interviul, care se susţine în faţa membrilor comisiilor de examinare şi evaluare.
Regulamentul prevede că se pot prezenta la următoarea probă doar cei care au trecut de proba anterioară. Concret, dacă vă este respins dosarul de înscriere, nu vă veți putea prezenta la proba scrisă, tot așa cum nepromovarea probei scrise nu vă poate trimite în ultima etapă a concursului - interviul.
2. Pe ce motiv îmi poate fi respins dosarul?
În principal, dosarul este respins pentru că acesta nu conține toate documentele necesare (cererea de înscriere, copia actului de identitate, copia actului din care rezultă schimbarea de nume, copia diplomei de licență sau echivalentul, copia carnetului de muncă sau adeverinţa doveditoare a vechimii în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, cazierul judiciar, adeverința de sănătate, declarația pe propria răspundere, CV-ul și cele două avize psihologice eliberate potrivit cerințelor din regulament).
Regulamentul prevede că, în orice caz, respingerea dosarelor se motivează, ceea ce înseamnă că veți ști exact de ce v-a fost respinsă înscrierea în concurs. Important de știut este faptul că puteți formula contestație la respingerea dosarului, potrivit actului normativ, în termen de două zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor selecției. Contestațiile se depun la sediul Agenției, în București, iar soluționarea va fi oferită în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere.
Actul prevede că contestațiile la dosare se vor admite doar dacă sunt îndeplinite condițiile de participare la concurs, ceea ce înseamnă că dosarul trebuie să fie complet și că nu veți putea adăuga documente ulterior. Practic, admiterea contestației înseamnă că dosarul este de fapt complet, dar înscrierea v-a fost respinsă din neglijența sau neatenția comisiei.
3. Pot să-mi retrag dosarul de concurs?
Da, dosarul de concurs poate fi retras pe baza cererii scrise a candidatului, după cum prevede regulamentul. În acest caz, secretariatul tehnic al comisiei de examinare şi evaluare va păstra o copie a dosarului, pe care o va arhiva. Retragerea dosarului este avantajoasă pentru că vă puteți recupera eventualele copii legalizate ale documentelor depuse și pe care le veți putea folosi cu altă ocazie.
4. Subiectele sunt aceleași pentru toată ierarhia de posturi?
Din experiența celorlalte concursuri și din informațiile oferite de ANAF cu privire la organizarea concursului din februarie putem concluziona că bibliografia este aceeași pentru toate cele patru categorii de posturi (debutant, asistent, principal și superior).
Comisia de concurs alcătuieşte cel puţin trei seturi de subiecte şi stabileşte punctajele maxime, precum şi baremul de corectare, urmând ca unul dintre seturi să fie oferit candidaților spre rezolvare în ziua examenului. Totuși, regulamentul mai prevede și că subiectele trebuie să fie în concordanţă cu nivelul şi specificul funcţiilor publice pentru care se organizează concursul.
5. Ce vechime este necesară și cum trebuie calculată?
În conformitate cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, candidații trebuie să îndeplinească condițiile generale de vechime în muncă pentru funcțiile publice, după cum urmează:
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional superior – vechime de nouă ani în specialitatea studiilor;
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional principal – vechime de cinci ani în specialitatea studiilor;
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional asistent – vechime de un an în specialitatea studiilor;
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional debutant – vechimea nu este necesară.
În plus față de aceste condiții generale, candidații trebuie să îndeplinească și condițiile specifice pentru postul pe care au ales să candideze. Spre exemplu, pentru concursul din februarie, pe listele cu posturile disponibile (care se regăsesc aici și aici) se află, în dreptul fiecărei categorii de posturi și anumite condiții specifice, printre care necesitatea de a fi absolvit studii economice sau juridice.
Așadar, anii de vechime trebuie să se calculeze raportându-ne doar la vechimea în specialitatea studiilor cerute pentru postul pe care candidăm. Formularea din Legea nr. 188/1999 este cât se poate de clară: "condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie (...)", potrivit legii. Așadar, dacă pentru postul respectiv sunt cerute studii juridice, vechimea de un an, de cinci ani sau de nouă ani trebuie să fie în domeniul juridic.
6. Cum se promovează proba scrisă și cum contestăm rezultatele?
Pentru proba scrisă a concursului punctajul este de maximum 100 de puncte, potrivit regulamentului. Sunt declaraţi admişi la proba scrisă candidaţii care au obţinut minim 50 de puncte, în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie, respectiv minim 70 de puncte, în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere.
Contestațiile pot fi formulate în termen de două zile de la afișarea rezultatelor, urmând a fi depuse de candidați la sediul din București al Agenției, potrivit regulamentului. Contestațiile vor fi soluționate în termen de maxim 72 de ore de la expirarea perioadei de depunere a acestora.
7. Putem contesta rezultatul la interviu?
Regulamentul prevede posibilitatea de a face contestații doar pentru respingerea dosarelor sau la rezultatele de la proba scrisă. Așadar, rezultatul de la interviu nu poate fi contestat, de altfel aceasta fiind o regulă valabilă la majoritatea concursurilor care presupun o testare orală.
Actul prevede că interviul testează abilităţile impuse de funcţie, aptitudinile şi cunoştinţele profesionale ale candidaţilor. Pentru desfășurarea interviului, comisia trebuie să întocmească un plan de interviu pe care să-l afișeze la locul de desfășurare al acestei probe înainte de susținerea interviului de către primul candidat.
8. Dacă au promovat mai mulți candidați, cum se vor ocupa posturile?
La finalizarea concursului se întocmeşte un centralizator cu punctajele obţinute la proba scrisă, în ordine descrescătoare, şi calificativele obţinute de candidaţi la fiecare dintre etapele concursului. Dacă există candidați cu punctaje egale, atunci ei vor fi chemați la un nou interviu, urmând să se decidă apoi candidatul câștigător.
"Candidatul admis la concurs este candidatul declarat admis la proba scrisă şi interviu şi care a obţinut cel mai mare punctaj dintre candidaţii care au concurat pentru acelaşi post", prevede regulamentul.
Comentarii articol (20)