Cum se face trecerea de la impozit pe profit la micro şi invers, în 2017?

Pe 6 ianuarie 2017, odată cu apariţia Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2017, s-a stabilit ca plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere să crească de la valoarea de 100.000 la cea de 500.000 de euro. Astfel, toate societățile comerciale cu capital privat care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în 2016 sunt obligate să își modifice sistemul de impunere, devenind plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, din luna februarie. 

Prin urmare, luna ianuarie devine una atipică pentru sistemul fiscal autohton, iar momentele de timp ce trebuie analizate sunt datele de 1 ianuarie, respectiv 1 februarie 2017.

Ce trebuie să faci dacă firma ta plătea impozit micro la final de 2016

În primul rând, există firmele ce aplicau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la 31 decembrie 2016 şi care aveau venituri totale mai mici de 100.000 de euro, caz în care acestea vor rămâne plătitoare de impozit micro atât de la 1 ianuarie, cât şi de la 1 februarie 2017.

Pe de altă parte, sunt firmele ce aveau venituri totale mai mari de 100.000 de euro la finele anului 2016, situaţie în care acestea vor deveni plătitoare de impozit pe profit de la 1 ianuarie 2017. Totuşi, există două situaţii particulare aici, aşa cum a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Bogdan Costea, expert contabil şi consultant fiscal la Viboal Findex:

• firmele care aveau venituri totale mai mari de 100.000, dar mai mici de 500.000 de euro la 31 decembrie 2016. Acestea devin plătitoare de impozit pe venit micro începând cu 1 februarie 2017;
• companiile care înregistrau venituri totale mai mari de 500.000 de euro la final de 2016 şi care vor rămâne plătitoare de impozit pe profit şi după sfărşitul lunii februarie. 

Cum vor proceda firmele care aplicau impozitul pe profit la 31 decembrie 2016

Dacă la 31 decembrie 2016 o firmă care aplica impozitul pe profit a avut venituri totale mai mici de 100.000 de euro va deveni plătitoare de impozit pe venit micro de la 1 ianuarie 2017 şi va aplica acest sistem şi din luna februarie. 

În schimb, o firmă plătitoare de impozit pe profit, cu venituri mai mari de 100.000 de euro la finele anului trecut, va aplica acelaşi sistem de impozitare în luna ianuarie, urmând ca din februarie: 

• să aplice sistemul de impozitare micro dacă, la 31 decembrie 2016, a înregistrat venituri totale mai mari de 100.000 de euro, dar mai mici de 500.000 de euro. 
• să rămână plătitoare de impozit pe profit dacă, la final de 2016, cifra de afaceri depăşea plafonul de 500.000 de euro. 

Când se depune formularul 010

Modificarea sistemului de impozitare se face, potrivit legislaţiei, prin modificarea vectorului fiscal, mai exact prin depunerea formularului 010 „Declaratie de înregistrare fiscală/de mențiuni".

Potrivit lui Bogdan Costea, termenul de depunere aacestei declaraţii, pentru trecerea de la impozit pe profit la impozit micro de la 1 ianuarie 2017 este data de 31 martie 2017. 

Pentru modificarea vectorului fiscal de la impozit micro la impozit pe profit de la 1 ianuarie 2017, contribuabilii au trebuit să depună formularul 010 până la 15 ianuarie.

În ceea ce priveşte termenul de depunere a modificării vectorului fiscal de la impozit pe profit la impozit micro de la 1 februarie 2017, acesta este 25 februarie 2017, moment până la care trebuie depusă şi declaraţia 101, în care firmele vor declara profitul impozabil obținut în perioada 1 ianuarie 2017 - 31 ianuarie 2017.

Specialistul contactat de redacţia noastră ne-a arătat, totodată, că interpretarea administraţiilor financiare este diferită, astfel încât contribuabilii sunt sfătuiţi să acţioneze cu prudenţă, mai ales în contextul în care, în trecut, au mai existat situaţii asemănătoare, în care modificările legislative nu erau clare, iar interpretările organului fiscal difereau de la un oraş/ sector la altul. 

"O parte dintre administraţiile fiscale cu care am interacţionat au acceptat interpretarea noastră şi au primit declaraţiile 010 de modificare a vectorului de la 01.01.2017, o parte dintre administraţii nu au acceptat această interpretare şi nu au primit declaraţiile 010 de modificare a vectorului de la 01.01.2017. Noi, ca să fim prudenti, le-am depus oricum prin poştă pentru că dorim să evităm situaţii în care clienţii să fie sancţionaţi cu amendă pe motiv că nu au depus declaraţia de menţiuni în termen", a explicat expertul. 

Cine poate fi microîntreprindere

Potrivit Codului fiscal, o microîntreprindere este, în 2017, acea persoană juridică ce a îndeplinit cumulativ, la 31 decembrie 2016, următoarele condiţii:

• a realizat venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
• a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
• a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro (noul plafon introdus);
• capitalul social a fost deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
• nu se afla în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.

Totodată, de la 1 ianuarie 2017, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2016, s-a decis că firmele ce au la înfiinţare un capital social de minimum 45.000 de lei, precum şi cele ce şi-l completează pe parcurs până la această valoare, au posibilitatea de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit. 

De altfel, majorarea capitalului social şi păstrarea sistemului de impozitare pe profit sunt recomandate companiilor care au o marjă de profit înainte de impozitare mai mică de 6,25%.

Radu Georgescu, managing partner la CFO Network, a explicat că trecerea la impozitarea pe veniturile micro va afecta în primul rând companiiile din producţie, distribuţie, retail, construcţii, hoteluri şi restaurante, industrii care funcţionează cu marje mai mici.

"Orice companie cu marjă de profit înainte de impozitare mai mică de 6,25%, trebuie să facă o simulare a impozitelor plătite conform celor două categorii, impozit pe profit sau pe venit. Cu cât marja de profit este mai mică, cu atât impozitarea pe venit va genera un impozit mai mare decât impozitul pe profit", a punctat Radu Georgescu.

Se pot introduce cheltuieli nedeductibile pe microîntreprindere?

Sursa citată a atenţionat, totodată, că interpretarea conform căreia trecerea la sistemul de impozitare pe veniturile micro ar avea marele avantaj că se pot introduce pe firmă cheltuieli nedeductibile este una incorectă, în condiţiile în care cheltuielile înregistrate trebuie să aibă legatură cu activitatea, indiferent dacă impozitarea se face la profit sau la venit.

"În cazul unui control, pentru cheltuielile care nu au legătură cu activitatea, înregistrate de o companie care este impozitată la venit, se va considera că firma a acordat dividende. Inspectorii fiscali vor calcula impozit pe dividende şi penalităţi aferente", a avertizat specialistul. 

Ce înseamnă să fii plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderilor

Toate societățile comerciale se înființează ca fiind plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor. Excepție de la această regulă fac societățile al căror obiect de activitate este consultanța în afaceri - acestea plătesc impozit pe profit încă de la înființare. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor presupune că societatea plătește la stat una dintre cotele de impozitare prevăzute de lege, aplicabile veniturilor obținute, și anume:

• 1% pentru microîntreprinderile care au cel puţin un salariat;
• 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

Salariații trebuie să aibă contract individual de muncă cu normă întreagă (minimum opt ore/zi). Pot intra în această categorie și microîntreprinderile care au angajate persoane cu contract individual de muncă cu timp parțial, dacă fracțiunile de normă adunate reprezintă echivalentul unei norme întregi.

Calculul, declararea și plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se realizează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-IV. Până la această dată, contribuabilii au obligația de a completa și depune la organul fiscal Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat - formularul 100.

Pe parcursul desfășurării activității trebuie urmărit dacă entitatea depășește plafonul de 100.000 de euro, calculat la cursul de la 31 decembrie anul precedent, în ceea ce privește veniturile. Dacă acest plafon a fost depășit, înseamnă că entitatea devine plătitoare de impozit pe profit.

Ce înseamnă să fii plătitor de impozit pe profit

Impozitul pe profit  este reprezentat de cota de 16% aplicată diferenței dintre venituri și cheltuieli, la care se vor adăuga cheltuielile nedeductibile și se vor scădea veniturile neimpozabile.

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se realizează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Până la această dată, contribuabilii au obligația de a completa și depune la organul fiscal Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat - formularul 100.

Definitivarea și plata/regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal se realizează pe baza Declarației anuale de impozit pe profit - formularul 101, ce se depune la organul fiscal competent până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Cum se calculează plafonul de 500.000 de euro

La calculul plafonului sunt luate în calcul toate veniturile realizate de entitate, din care se scad următoarele:

• veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
• veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
• veniturile din subvenţii;
• veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
• veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile din diferenţe de curs valutar;
• veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora.

şi se adaugă:

• valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării;
• veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii;
• despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
• veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin;
• valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;
• în trimestrul IV, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
• rezervele, fără cele ce reprezintă facilități fiscale, reduse sau anulate; rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;
• rezervele ce reprezintă facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social.