Astăzi a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 907/2016, ce reglemenează etapele de elaborare și conţinutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor și proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.
Noile prevederi se aplică proiectelor de investiții finanțate atât din fonduri publice, cât și celor finanțate din fonduri europene. Concret, HG nr. 907/2016 reglementează forma și conținutul următoarelor documente:
- nota conceptuală;
- tema de proiectare;
- studiul de prefezabilitate;
- studiul de fezabilitate sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii;
- proiectul pentru autorizarea, sau desfiinţarea executării lucrărilor;
- proiectul tehnic de execuţie.
Totodată, prin intrarea în vigoare a prevederilor HG nr. 907/2016 se schimbă structura devizelor pe obiect și a devizului general al investiției.
Implementarea noului act normativ corectează o serie de disfuncţionalităţi și deficienţe înregistrate în prezent în derularea procedurilor de achiziţie, contractare sau realizare a obiectivelor de investiţii, precum:
- prevederile vechi nu erau în concordanţă cu măsurile prevăzute în Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice, astfel că era afectată îndeplinirea obiectivului general privind cheltuirea eficientă a banului public prin creșterea calității procesului de achiziții și prin creșterea capacității administrative;
- documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice, întocmite conform cadrului legislativ aflat în vigoare până ieri, nu justificau nevoile de dezvoltare cuprinse în documentele de politici publice şi nu erau orientate către analiza oportunităţii şi necesităţii obiectivelor de investiţii;
- cadrul legislativ vechi nu era corelat cu cerinţele exprimate privind stabilirea unor dispoziții comune privind instrumentele financiare ale Uniunii Europene.
Investițiile importante erau demarate pe baza unor teme de proiectare sumare
Lipsa temelor de proiectare profesionalizate este una dintre cele mai mari probleme ale întregului proces de proiectare. Până acum, confuzia generală a făcut ca investiţii importante să fie demarate pe baza unor teme sumare.
Prin intrarea în vigoare a HG nr. 907/2016, începând cu data de 27 februarie 2017, tema de proiectare stabilește foarte clar parametrii principali ce trebuie atinşi prin implementarea proiectului, actualizându-se în cadrul fiecărei faze de proiectare. Astfel, tema de proiectare, actualizată şi detaliată cu rezultatele unei faze de proiectare, constituie temă pentru elaborarea următoarei faze de proiectare.
În anumite situații, se elimină necesitatea întocmirii studiului de prefezabilitate
Până de curând, existența unei etape obligatorii pentru obiective de investiţii ale căror valori nu au fost foarte mari conducea la prelungirea calendarului de implementare a obiectivelor de investiţii.
Prin actul normativ ce se aplică începând de astăzi, se elimină obligativitatea elaborării studiului de prefezabilitate pentru obiectivele de investiţii noi, ale căror documentaţii tehnico-economice intră în competenţa de aprobare a Guvernului – valori de peste 30 de milioane de lei.
Astfel, studiul de prefezabilitate se va elabora pentru proiectele majore de investiţii, cu excepţia cazurilor în care oportunitatea şi necesitatea realizării obiectivului de investiţii au fost fundamentate în cadrul unei strategii, unui master plan ori în cadrul unor planuri similare aprobate, în vigoare.
Conținutul cadru al studiului de fezabilitate a fost actualizat
Din conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate au lipsit, până acum, anumite analize importante (schimbări climatice, strategie de contractare, modalităţi de implementare şi operare), iar studierea variantelor şi scenariilor au prezentat neclarităţi ce au condus la dificultăţi în implementarea obiectivului de investiţii.
Astfel, structura studiului de fezabilitate a fost reorganizată prin introducerea analizelor necesare (schimbări climatice, strategie de contractare, modalităţi de implementare şi operare) şi include analiza a cel puțin două scenarii sau opţiuni tehnico-economice posibile.
Corectarea întârzierilor în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene
Până de curând, proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene au înregistrat întârzieri substanţiale din cauza avizelor de principiu, care ulterior nu erau recunoscute de avizatori.
Prin aplicarea HG nr. 907/2016, autorizaţiile şi aprobările necesare prevăzute în fazele de fezabilitate și proiectare vor fi suficient de detaliate și vor angaja efectiv emitentul. Autorităţile nu vor mai putea emite aprobări „de principiu”, iar autorităţilor contractante nu le va mai fi permis să documenteze procedura de atribuire pe aprobări şi autorizaţii care au fost emise doar „de principiu”. Astfel, în cadrul studiului de fezabilitate se va introduce obligativitatea prezentării avizelor conforme, care să angajeze responsabilitatea celor care le emit.
Procedurile de achiziție publică se bazează pe patru tipuri de indicatori
Potrivit Legii finanțelor publice nr. 500/2002, investițiile se aprobă pe baza unei liste detaliate de indicatori care rezultă din studiul de fezabilitate, indicatori ce sunt ulterior utilizați în mod rigid în fazele de licitare și implementare, ceea ce duce la o lipsă de flexibilitate în implementare și la dificultăți și blocaje în relația cu antreprenorii.
Astfel, HG nr. 907/2006 simplifică modul de prezentare a indicatorilor ce stau la baza aprobării investițiilor, introducând patru tipuri de indicatori:
- indicatori maximali;
- indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă şi, după caz, calitativi;
- indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare;
- durata de realizare a obiectivului de investiții, exprimată în luni.
În situaţia în care, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, vor apărea modificări, este necesară refacerea corespunzătoare a documentaţiei tehnico-economice aprobate şi reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori.
Studiul de fezabilitate se poate actualiza doar în anumite momente
Revizuirea devizului general al investiției este posibilă doar în anumite momente:
- la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate;
- la data solicitării autorizaţiei de construire;
- după finalizarea, în condițiile legii, a procedurilor de achiziție publică;
- la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite, a listei obiectivelor de investiții.
Cheltuielile diverse și neprevăzute au noi praguri valorice
De asemenea, prin hotărârea de Guvern amintită se stabilesc noile procente de cheltuieli diverse şi neprevăzute:
- 10% în cazul executării unui obiectiv, sau obiect nou de investiţii;
- 20% în cazul executării lucrărilor de intervenţiei la construcţile existente.
Au fost introduse noi categorii de cheltuieli în structura devizului general al investiției
În reglementarea anterioară nu au fost cuprinse, în conținutul-cadru al devizului general, cheltuielile pentru audit și publicitate, ceea ce făcea ca acest document să fie revizuit frecvent.
Devizul general include, începând de astăzi, categorii de cheltuieli noi, necesare pentru stabilirea valorii estimate a obiectului de investiție, precum cele amintite în paragraful anterior, ce nu se regăseau în vechea legislație.
Noi dispoziții în cazul executării de lucrări la construcțiile care prezintă pericol public
Prezentul act normativ prevede dispoziţii clare cu privire la o situaţie neacoperită în totalitate de legislaţia curentă, în privinţa oportunităţii elaborării documentaţiei tehnico-economice, cu respectarea întocmai a fazelor de proiectare si contractare, în cazul necesităţii executării de lucrări în primă urgenţă la construcţiile care prezintă pericol public.
Astfel, documentaţia tehnico-economică şi alte documente se pot elabora şi aproba până la terminarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă, dar nu mai târziu de șase luni de la deschiderea finanţării şi începerea execuţiei lucrărilor.