Ghidul protestatarului: Ce nu trebuie să faci la un protest pentru a evita amenzile

"Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme", potrivit Constituției.

Aceeași idee este reluată și reglementată pe larg în Legea nr. 60/1991: "Libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege. Asemenea activităţi se pot realiza numai paşnic şi fără niciun fel de arme".

În legislația noastră, principiul este că adunările publice care se desfășoară în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber au nevoie de o declarare prealabilă - solicitanții trebuie să se adreseze în scris, cu cel puțin trei zile înainte, primarului pe a cărei rază urmează să se desfășoare adunarea. Practic însă, primarul nu poate să refuze organizarea și desfășurarea acelei manifestări în mod abuziv, ci doar dacă ar fi vorba de un tip de adunare interzisă prin lege, ori dacă are informații de la structurile specializate că manifestanții nu au intenții tocmai pașnice și că adunarea ar putea fi deturnată de la scopul său legitim.

Excepție de la regula notificării prealabile a primarului fac manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.

În mare, atâta timp cât vorbim despre o adunare care s-a întrunit respectând cerințele legale, tot ceea ce manifestanții trebuie să știe este că orice acțiune a lor care ar exprima, într-un fel sau altul, așa-zisul "drept la protest", trebuie să nu fie contrară ordinii publice și să nu incomodeze drepturile și interesele cetățenești ale altora. În egală măsură, manifestanții trebuie să respecte dreptul celorlalți de a nu se alătura cauzei lor și să rețină că, în general, acolo unde începe dreptul altcuiva, se termină într-o oarecare măsură dreptul lor.

Ce gen de fapte pot fi sancționate la un protest?

Vorbim, în primul rând, de contravenții, în ideea în care faptele nu reprezintă deja infracțiuni. În acest sens, Legea nr. 60/1991 stabilește următoarele tipuri de fapte care pot fi sancționate contravențional:

• organizarea adunărilor publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise: legea stabilește că sunt interzise adunările în imediata apropiere a stațiilor de metrou, a gărilor, a spitalelor ș.a.m.d.; de asemenea, nu se pot organiza mai multe manifestații distincte în același loc sau pe aceleași trasee; sunt interzise și adunările prin care se urmărește propagarea unor idei extremiste, cele care urmăresc o lovitură de stat sau alte acțiuni contrare siguranței statului; în aceeași măsură, sunt interzise și manifestațiile care încalcă ordinea publică ori drepturile /interesele cetățenești;
   
• participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine;
   
• nerespectarea orelor de desfășurare (legea prevede maxim ora 23:00), a traseelor de deplasarea sau a locului și perimetrului destinat adunării (atunci când a fost declarată la primărie);
   
• instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice;
   
• organizarea sau participarea la contramanifestaţii desfăşurate în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu adunările publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare;
   
• introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, pe toată durata acestora;
   
• refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine.

În funcție de fapta săvârșită, legea în discuție prevede amenzi de la 500 la 10.000 de lei, iar constatarea faptelor se poate face de către polițiști, de jandarmi ori chiar de către primari sau de împuterniciții acetora. Desigur, acestea sunt doar faptele sancționate expres prin Legea nr. 60/1991, însă un alt act normativ pe care trebuie să-l luăm în considerare este Legea nr. 61/1991 care sancționează faptele de încălcare a ordinii publice.

Spre exemplu, sunt catalogate drept contravenții și pot fi sancționate cu până la 500 de lei scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afişelor legal expuse în locuri anume destinate.

De asemenea, constituie contravenție servirea cu băuturi alcoolice în localuri publice şi în afara acestora pe timpul desfăşurării adunărilor publice, în imediata apropiere, precum şi consumul de băuturi alcoolice de către participanţi. În aceste cazuri, amenda poate ajunge la 1.500 de lei, iar proprietarul localului care a servit băturile se poate alege cu activitatea supendată pe o perioadă de 30 de zile.

Cei care folosesc diverse obiecte sau aparate care produc zgomote ce pot duce la tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor, săvârșesc, de asemenea, o contravenție, iar amenda poate ajunge până la 1.000 de lei, potrivit Legii nr. 61/1991.