În 2017 vor apărea noi reguli pentru firme în domeniul tranzacțiilor financiare. Ce ar trebui să știi în avans?

Articol scris de Elena Bobu (foto jos), avocat colaborator la Mihăilă, Mihai, Olteanu S.P.R.L. în asociere cu KPMG Legal.

După adoptarea Directivei UE 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (Directiva a IV-a CSB), care abrogă Directiva a III-a, fosta Directivă UE 2005/60/EC, multiplele atacuri teroriste din ultimii doi ani, precum și dezvăluirile privind existența unor deficiențe în sistemul financiar mondial (cum ar fi ”Panama Papers”) au dus la concluzia că sunt necesare măsuri suplimentare de îmbunătățire a cadrului UE de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

De aceea, încă din iulie anul trecut, Comisia Europeană a emis un proiect de directivă de modificare a Directivei a IV-a CSB (Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE), care are în vedere inclusiv grăbirea termenului de transpunere a Directivei a IV-a CSB, cât și a Directivei a V-a CSB, noul termen propus pentru transpunere fiind 1 ianuarie 2017 (în loc de 26 iunie 2017).

Proiectul de Directivă a V-a CSB este programat pentru a primi opinia finală din partea Consiliului Economic și Social European (consultare obligatorie) pe 28 februarie 2017, urmând ca după această dată Directiva a V-a CSB să fie adoptată în scurt timp.

La momentul actual, România nu are un proiect legislativ de transpunere în legislația națională a reglementărilor Directivei a IV-a CSB și nici a modificărilor aduse prin Proiectul de Directivă a V-a CSB, însă și-a propus să pregătească acest proiect și să finalizeze transpunerea în al doilea trimestru din 2017. De menționat că România și-a exprimat oficial opinia că termenul de 1 ianuarie 2017 este nefezabil și nerealist și a recomandat susținerea termenului inițial pentru transpunere (conform Hotărârii Camerei Deputaților nr. 96/2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului).

În cele ce urmează, vom prezenta succint top cinci al noilor reglementări din legislația combaterii spălării banilor (CSB), atât din perspectiva Directivei a IV-a CSB, cât și a Proiectului de Directivă a V-a CSB.

1. Top cinci modificări aduse de Directiva a IV-a CSB

1.1. Diminuarea pragului pentru tranzacțiile cu sume în numerar efectuate de comercianți

Utilizarea plăților mari în numerar este extrem de vulnerabilă la fenomenul spălării banilor și al finanțării terorismului. În acest sens, Directiva a IV-a CSB prevede că persoanele care comercializează bunuri cad sub incidența acestei directive în măsura în care efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10.000 de euro (spre deosebire de 15.000 de euro, conform directivei anterioare).

În oglindă cu prevederea anterioară, Directiva a IV-a CSB cere comercianților de bunuri să aplice măsuri standard de precauție privind clientela atunci când efectuează o tranzacție ocazională în valoare de cel puțin 10.000 de euro (o valoare mai mică față de pragul anterior de 15.000 de euro).

Modificarea în jos a pragurilor pentru comercianții de bunuri reflectă o înăsprire a măsurilor de CSB pentru această categorie de entități obligate, care vor trebui să se conformeze noilor reglementări de îndată ce acestea vor fi transpuse în legislația națională.

1.2. Reguli mai stricte pentru aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei

Conform Directivei a IV-a CSB, nu vor mai exista în legislația CSB exceptări automate de la aplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientelei, cum existau în regimul prevăzut de Directiva a III-a CSB (regulile simplificate au fost considerate a fi mult prea permisive).

Aplicarea măsurilor simplificate de cunoaștere a clientelei de către entitățile obligate nu se va mai face ca până acum, doar la simpla îndeplinire a condițiilor prevăzute de lege. Deciziile privind oportunitatea și modul de aplicare a măsurilor simplificate de cunoaștere a clientelei vor fi justificate de o analiză a riscurilor de spălare a banilor identificate de entitățile obligate.

La nivel național, ne așteptăm să fie abrogate prevederile existente de exemplu în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism privind aplicarea măsurilor simplificate de cunoaștere a clientelei în cazul polițelor de asigurare de viață sau a celor privind aplicarea masurilor simplificate în cazul anumitor produse sau operațiuni considerate din start ca având risc scăzut de spălare de bani.

În privința entităților obligate, acestea vor trebui să își adapteze politicile și procedurile interne CSB la abordarea bazată pe risc, astfel încât să identifice în mod corespunzător riscurile de spălare de bani, să atenueze aceste riscuri și să documenteze deciziile de aplicare a unor măsuri suplimentare sau simplificate de cunoaștere a clientelei pe categorii de risc identificate la nivel de clienți, produse și servicii, la nivel geografic etc.

1.3. Atenție sporită acordată persoanelor expuse politic (PEP)

În privința persoanelor care dețin funcții publice importante (definite conform articolului 3 din Legea nr. 656/2002), Directiva a IV-a CSB extinde obligația aplicării măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei (pe lângă PEP-urile străine) și la PEP-urile domestice, precum și la cele care dețin o funcție importantă pentru organizații internaționale.

Entitățile obligate conform legislației CSB vor trebui să își adapteze sistemele de cunoaștere a clientelei pentru a putea monitoriza și verifica prin măsuri sporite și PEP-urile locale și cele din organizații internaționale. În cazul instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare care au contractat furnizori externi pentru a avea acces la aplicații particularizate pentru aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei și monitorizarea tranzacțiilor (cum ar fi Siron, Actimize etc.), bazele de date furnizate prin aceste aplicații vor trebui suplimentate cu informațiile privind PEP-urile domestice și cele din organizații internaționale, cerință ce va genera cu siguranță costuri suplimentare pentru această categorie de entități obligate.

1.4. Înăsprirea regimului sancționator

Directiva a IV-a CSB introduce regimul de sancționare pentru încălcări repetate, sistematice a anumitor prevederi-cheie din legislația CSB, pentru a căror încălcare amenzile vor fi usturătoare.

Aceste reglementări a căror încălcare va atrage aplicarea acestui regim sancționator specific vizează: (i) aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei; (ii) raportarea tranzacțiilor suspecte; (iii) cerințele de păstrare a documentelor; (iv) diverse aspecte ce țin de bucătăria internă a entităților obligate (de exemplu, cele privind obligația de a se asigura că entitatea obligată implementează politicile și procedurile de CSB și la nivelul sucursalelor și filialelor stabilite în țări non-EU care nu asigură același nivel de protecție ca cel al directivei, sau cele privind asigurarea unui training adecvat angajaților etc.).

În concret, în cazul instituțiilor de credit și a celorlalte instituții financiare, amenzile pot ajunge până la cinci milioane de euro sau 10% din cifra anuală totală de afaceri a instituției controlate.

1.5. Noi reglementări privind protecția datelor cu caracter personal

Directiva a IV-a CSB asigură un echilibru între sistemele și controalele robuste de CSB, pe de o parte, și protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate (clienții entităților obligate), pe de altă parte.

Directiva a IV-a CSB menține prevederea din Directiva a III-a CSB, conform căreia documentele necesare pentru aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, precum și documente justificative și evidențele tranzacțiilor vor fi păstrate pentru o perioadă de cinci ani de la încetarea relației de afaceri cu clienții / de la efectuarea tranzacției ocazionale. Elementul de noutate constă în obligația entităților care cad sub incidența legislației CSB ca, la expirarea perioadei de cinci ani, să șteargă din sistemele lor datele cu caracter personal, cu excepția circumstanțelor (ce vor fi) prevăzute în dreptul intern. Statele membre pot permite păstrarea în continuare a datelor pentru o perioadăsuplimentară maximă de cinci ani, dar numai după ce au efectuat o evaluare cuprinzătoare a necesității și proporționalității unei astfel de păstrări suplimentare.

2. Top cinci modificări propuse de Directiva a V-a CSB

Modificările aduse Directivei a IV-a CSB prin Proiectul de Directivă a V-a CSB vizează în special următoarele aspecte:

2.1. Platformele de schimb pentru monede virtuale - noi entități obligate

Proiectul de Directivă a V-a CSB adaugă pe lista entităților obligate platformele de schimb pentru monede virtuale (cum ar BITCOIN, Amazon Coin, moneda virtuală a jocului Second Life - linden dolarul etc.), precum și furnizorii de portofele digitale, care oferă servicii de custodie a datelor de identificare necesare pentru accesarea monedelor virtuale.

Extinderea ariei de aplicabilitate a Directivei a IV-a CSB la aceste noi entități se justifică de identificarea anumitor riscuri la nivelul tranzacțiilor cu monede virtuale, generate de favorizarea unui grad de anonimat mai mare decât transferurile clasice de fonduri financiare, de ireversabilitatea tranzacțiilor, de natura complexă din punct de vedere tehnologic a acestor operațiuni, precum și de lipsa de reglementare și monitorizare până acum a acestui sector de către autorități, atât la nivel UE, cât și la nivel de state membre.

Astfel, aceste entități vor trebui să respecte toate obligațiile impuse de Directiva a IV-a CSB în sarcina entităților obligate (cum ar fi, cunoașterea clientelei, raportarea tranzacțiilor suspecte etc.).

În contextul utilizării monedei virtuale, Banca Națională a României (BNR) a emis numeroase comunicate privind schemele de monedă virtuală, acentuând faptul că moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Cu toate acestea, există, de exemplu, restaurante în România care acceptă la plată moneda virtuală BITCOIN, neconștienți fiind de riscurile asociate plăților efectuate cu monede virtuale.

2.2. Diminuarea limitelor maxime cu instrumente de plată preplătite nereîncărcabile

În cazul operațiunilor cu monedă electronică, Comisia Europeană propune reducerea, de la 250 la 150 de euro, a pragurilor pentru aplicarea măsurilor simplificate de cunoaștere a clientelei, în ceea ce privește instrumentele de plată preplătite nereîncărcabile. Se propune de asemenea eliminarea scutirii de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei pentru utilizarea online a cardurilor preplătite (indiferent că acestea sunt încărcabile sau nereîncărcabile).

Se apreciază de către Comisia Europeană că noile măsuri propuse privind această categorie de instrumente de plată nu vor crea obligații suplimentare distribuitorilor de astfel de instrumente.

2.3. Unitățile de informații financiare vor avea atribuții suplimentare

Conform Proiectului de Directivă a V-a CSB, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (unitatea de informații financiare din România) va putea solicita informații suplimentare de la orice entitate obligată și va avea acces direct la informațiile deținute de entitățile obligate. Proiectul de Directivă a V-a CSB nu definește însă condițiile în care unitățile de informații financiare vor putea solicita aceste informații suplimentare, lăsând reglementarea acestui aspect la alegerea statelor membre.

De asemenea, România va trebui să stabilească un mecanism centralizat automatizat care să permită identificarea rapidă a titularilor de conturi bancare și de conturi de plăți, (i) fie prin crearea unui registru central și acordarea de acces rapid unităților de informații financiare și autorităților competente la informațiile păstrate în registru, fie prin (ii) alt mecanism centralizat, cum ar fi sistemele centrale de extragere a datelor. Implementarea acestui mecanism centralizat va trebui să se facă de către România cu respectarea prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal (informarea persoanelor vizate, asigurarea exercitării de către persoanele vizate cel puțin a drepturilor de acces și rectificare a datelor prelucrate, durată limitată de păstrare a datelor etc.).

2.4. Noi reglementări de cunoaștere a clientelei privind țările terțe cu grad înalt de risc

Articolul 18 din a IV-a Directivă CSB impune entităților obligate să aplice măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei în situația persoanelor fizice/juridice stabilite în țări terțe cu grad înalt de risc, fără să impună o listă specifică a acestor măsuri sporite. Proiectul de Directivă a V-a CSB aduce clarificări suplimentare, propunând un set complet de măsuri de cunoaștere a clientelei care să fie avut în vedere integral de către entitățile obligate. În plus, Comisia Europeană propune posibilitatea ca statele membre să aplice, în plus față de setul de măsuri suplimentare, și alte măsuri, cum ar fi refuzul înființării unor filiale, sucursale sau reprezentanțe ale instituțiilor financiare din țara în cauză, impunerea unor cerințe sporite de audit extern pentru grupurile financiare în ceea ce privește oricare dintre sucursalele și filialele lor stabilite în țara în cauză etc.

În privința țărilor terțe cu grad înalt de risc, Comisia Europeană a identificat 11 țări terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice, fie neremediate, fie cu angajament politic la nivel înalt de a le remedia (Conform Regulamentului delegat UE 2016/1675 adoptat de Comisia Europeană), și anume: Afganistan, Bosnia și Herțegovina, Guyana, Irak, Iran, Repulica Populară Democrată Coreeană, Republica Populară Democrată Laos, Siria, Uganda, Vanuatu și Yemen.

2.5. Informațiile privind beneficiarii reali

Conform Directivei a IV-a CSB, unul din criteriile pentru a identifica beneficiarul real al entităților corporative este pragul de 25% plus o acțiune, pentru deținerea de acțiuni, sau o participație de peste 25%. Prin noua directivă, Comisia Europeană propune reducerea la 10% a acestui prag pentru entitățile care prezintă un risc specific de a fi utilizate pentru spălarea banilor și evaziune fiscală.

În privința clienților existenți, Comisia Europeană propune o monitorizare sistematică a beneficiarilor reali ai clienților existenți, cum ar fi fiduciile, alte construcții juridice și entități juridice cum ar fi fundațiile.

În ceea ce privește locul de monitorizare și de înregistrare a fiduciilor, Comisia Europeană propune să se clarifice faptul că reglementarea obligațiilor de cunoaștere a clientelei pentru aceste construcții juridice revine statului membru în care este administrată fiducia.

În privința interconectării registrelor naționale centralizate cu informații privind beneficiarii reali (a căror obligație de organizare la nivel de stat membru a fost reglementată inițial de Directiva a IV-a CSB), Proiectul de Directiva a V-a CSB reglementează în detaliu condițiile realizării acestei interconectări, acoperind următoarele aspecte: (i) pentru ce entități se înregistrează informațiile privind beneficiarii reali, (ii) ce stat membru este responsabil de înregistrarea unei anumite entități, (iii) cine primește acces la informații și cum ar trebui să interacționeze registrele naționale, pentru a oferi o interconectare simplă, directă și cât mai eficientă a registrelor respective.

Cu privire la toate aceste modificări în legislația CSB, entitățile obligate vor trebui să ia în considerare și costurile asociate, care se vor cuantifica diferit de către fiecare entitate obligată în parte, în funcție de specificul activităților desfășurate și de cadrul de guvernanță existent la nivelul acestor entități, raportatela modificările viitoare în legislația națională pentru transpunerea acestor noi reglementări.

De exemplu, în documentul de lucru al Serviciilor Comisiei Europene privind evaluarea impactului cu privire la Proiectul de Directivă a V-a CSB, se menționează că dispoziția propusă de îmbunătățire a depistării tranzacțiilor suspecte cu monede virtuale și de creștere a transparenței acestor tranzacții ar genera un cost de aproximativ 10 euro pe client. Se estimează de asemenea de către Comisia Europeană că eliminarea sau reducerea anonimatului pentru carduri preplătite de monedă electronică va implica de asemenea anumite costuri.

Concluzie

Așadar, indiferent de data adoptării finale a Directivei a V-a CSB, România va trebui să transpună cât mai repede în legislația națională noile reglementări. În mod corelativ, entitățile obligate vor trebui să ia toate măsurile pentru a preîntâmpina orice blocaje în activitatea lor generate de o implementare inadecvată a noilor reglementări. Astfel, entitățile care cad sub incidența legislației CSB (i) își vor adapta politicile și procedurile interne pentru a include noile reglementări, (ii) își vor modifica sistemele și procesele interne pentru a fi conforme cu noile cerințe, (iii) își vor reinstrui personalul (în special angajații care intră în contact cu clienții) pentru a le aduce la cunoștință noile modificări legislative și, nu în ultimul rând, (iv) se vor asigura de aplicabilitatea procedurilor și politicilor CSB la nivel global (inclusiv la nivelul sucursalelor și filialelor situate în țări terțe în care legile de prevenire și sancționare a spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului sunt mai puțin stricte decât cele din UE).