Prin lansarea proiectului de finanțare Start-up Nation România, autoritățile urmăreasc finanțarea anuală a unui număr de cel mult zece mii de antreprenori și crearea, în cadrul sectoarelor economice prioritare, a unui număr de 20.000 de noi locuri de muncă.
Astfel, în cadrul apelului de proiecte așteptat să fie lansat în luna mai 2017 vor putea depune cereri de finanțare doar întreprinderile înființate după data de 30 ianuarie 2017, înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) sub formă de SRL, SRL-D sau societăți cooperative.
Cum constituirea unei societăți cooperative este mai dificilă, cu siguranță cei mai mulți dintre antreprenorii interesați de acordarea sprijinului au ales sau vor alege înființarea unei SRL sau SRL-D, forme de organizare mai des întâlnite și a căror înmatriculare nu ar trebui să dureze, de principiu, mai mult de câteva zile.
Primii pași pentru înființarea unei firme
Indiferent de varianta aleasă, SRL sau SRL-D, prima etapă în procedura de înfiinţare o reprezintă rezervarea denumirii viitoarei societăți, prin depunerea la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional (ORCT) a cererii de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă, completată cu trei denumiri, în ordinea preferinţelor.
Potrivit informațiilor de pe site-ul ONRC, firma unei astfel de entități se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asociaţi şi este însoţită de menţiunea scrisă în întregime "societate cu răspundere limitată" sau "S.R.L.", respectiv "societate cu răspundere limitată - debutant" sau "S.R.L.- D".
După obținerea documentului amintit, antreprenorii care doresc să înmatriculeze o SRL sau o SRL-D trebuie să facă dovada că deţin un sediu social, lucru posibil prin depunerea, în copie certificată sau în copie legalizată a unuia dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare, contract de donaţie în formă autentică sau certificat de moştenitor, în cazul persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil pe care îl au în proprietate, sau contract de închiriere (înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice, în cazul proprietarului/locatorului persoană fizică), contract de subînchiriere, contract de concesiune, contract de leasing imobiliar sau contract de comodat pentru spaţiile închiriate.
Totodată, dosarul de înregistrare trebuie să conţină o cerere adresată Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit.
În plus, pentru stabilirea sediului social într-un bloc/ locuinţă alcătuită din mai multe apartamente, este nevoie de acordul asociaţiei de proprietari şi de acordul veciniilor.
Documentele din dosarul de înregistrare depus la ONRC
În continuare, pentru a înmatricula o firmă la ONRC, antreprenorii trebuie să prezinte un dosar de înregistrare, care va cuprinde, pe lângă cererea de înregistrare, următoarele documente:
- actul constitutiv al societăţii;
- dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
- dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
- în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
- actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
- declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;
- alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.
Totodată, dosarul de înregistrare trebuie să mai cuprindă:
- declaraţia referitoare la înregistrarea fiscală, disponibilă aici;
- declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
- persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum trei ani (model 1 - original);
- persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);
- în cazul firmelor cu asociat unic, declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată sau că societatea cu răspundere limitată cu asociat unic nu este asociat unic în altă societate cu răspundere limitată (original);
- specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original). Acestea se depun la oficiul registrului comerţului odată cu cererea de înregistrare, dacă reprezentanţii au fost numiţi prin actul constitutiv, şi pot fi date în faţa directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura sau în formă autentică la notarul public;
- copie după actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice;
- împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale, dacă este cazul.
Notă: Toți pașii pentru înființarea unei SRL sunt aici, în timp ce de aici aflați toate detalii specifice pentru apariția unei SRL-D.
Costurile percepute pentru înființarea unei societăți
În ceea ce privește SRL-D, legislația autohtonă oferă anumite avantaje, în sensul scutirii de la plata taxelor și tarifelor percepute la înregistrarea unei astfel de entități.
Totuși, de la 1 februarie 2017, atunci când au fost eliminate peste 100 de taxe și tarife, ONRC nu mai percepe taxe, printre altele, nici pentru operațiunile de înregistrare ale unei SRL. Mai precis, este vorba despre cererea de înregistrare în registrul comerţului, în cazul firmelor, care cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere și al cărei cuantum era, anterior, de 250 de lei.
În schimb, cei care înființează SRL trebuie să achite, în continuare, anumite taxe și tarife, așa cum este tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a (spre deosebire de SRL-D).
Totodată, atât constituirea SRL, cât și SRL-D, implică un capital social de minimum 200 de lei, divizat în părți sociale care nu pot fi mai mici de zece lei. În cazul în care părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin adunării generale a asociaţilor.
Capitalul social se depune la orice bancă de pe teritoriul României, de către persoana/ persoanele care vor administra firma, cele care vor avea asupra lor, atunci când solicită deschiderea contului, actul constitutiv al noii firme şi dovada rezervării denumirii, obţinută de la registrul comerţului, precum şi buletinele/ cărţile de identitate.
Tot la capitolul costuri trebuie să amintim și de onorariile percepute de notarii publici pentru specimele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii, dacă aceștia din urmă aleg această variantă. Conform normelor în vigoare, specimenele de semnătură pot fi date şi în faţa directorului registrului comerțului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.
Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege și dovezile privind plata taxelor și tarifelor legale (acolo unde este cazul) trebuie îndosariate în dosar cu șină și numerotate, după care trebuie depuse de către solicitanți direct la registrul comerțului, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire sau prin mijloace electronice. Cererea transmisă în formă electronică trebuie să aibă încorporată, atașată sau logic asociată, semnătura electronică extinsă.
În ceea ce privește soluționarea cererii, aceasta revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei sau persoanelor desemnate care poate/pot dispune administrarea și a altor acte doveditoare decât cele enumerate.
Dacă dosarul este complet şi cuprinde toate documentele solicitate, ONRC eliberează actele privind înmatricularea noii firme în termen de trei zile de la depunere.
Atenție! Statutul de SRL-D se pierde în trei de la înființare, moment din care reprezentanții firmei au 45 de zile lucrătoare să facă demersurile necesare pentru schimbarea formei juridice în SRL sau altă variantă.
Obligațiile fiscale de după înființarea firmei
Odată cu încheierea formalităților de înregistrare a unei firme la ONRC, urmează o nouă serie de obligații care trebuie îndeplinite, pentru ca ea să poată să funcționeze.
Astfel, în cazul unei SRL sau SRL-D, trebuie să aibă loc înregistrarea fiscală la ANAF. De altfel, în cadrul unei sesiuni de asistență și îndrumare online pentru contribuabili, reprezentanții instituției au explicat că informațiile de la ONRC sunt transmise electronic către ANAF.
Atunci când datele furnizate la registrul comerțului se modifică, firmele au obligația de a informa organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin depunerea formularului 010 - "Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică" ori de câte ori se modifică datele declarate anterior (de exemplu: dobândirea calității de angajator, înregistrarea ca plătitor de accize, înregistrarea ca plătitor de TVA etc).
Totodată, dacă la înființarea firmei se dorește deschiderea unui punct de lucru, specialiștii recomandă să se specifice acest lucru direct în actul constitutiv, pentru a evita reluarea procedurilor de înregistrare a punctului de lucru, care sunt aproape la fel de laborioase ca înregistrarea companiei.
Înregistrarea fiscală a punctului de lucru se efectuează la Administrația Financiară în termen de 30 de zile de la data autorizării punctului de lucru.
Stabilirea regimului de impozitare
Potrivit normelor în vigoare, firma nou-înființată va fi considerată microîntreprindere dacă:
- realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
- realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
- nivelul veniturilor prognozate la înființare nu depășește echivalentul în lei a 500.000 euro (plafon introdus din 2017);
- capitalul social al societății este deținut de persoane, altele decât statul si autoritățile locale.
Referitor la taxele datorate statului, microîntreprinderile aplică o cotă de impozitare de 1% dacă au cel puțin un salariat angajat în baza unui contract de muncă, respectiv o cotă de impozitare de 3% dacă nu au angajați - toate detaliile despre regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor în 2017 le găsiți aici.
Calculul, declararea și plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se realizează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-IV. Până la această dată, contribuabilii au obligația de a completa și depune la organul fiscal Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat - formularul 100.
Tot din 2017, doar entităţile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei sunt obligate să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În schimb, dacă îşi completează capitalul social, chiar și pe parcurs, până cel puţin la nivelul amintit, firmele vor putea deveni plătitoare de impozit pe profit.
Totodată, dacă entitatea va depăși plafonul de 500.000 de euro pe parcursul activității, calculat la cursul de la 31 decembrie anul precedent, va deveni automat plătitoare de impozit pe profit.
Impozitul pe profit este reprezentat de cota de 16% aplicată diferenței dintre venituri și cheltuieli, la care se adaug[ cheltuielile nedeductibile și se scad veniturile neimpozabile.
Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se realizează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Până la această dată, contribuabilii au obligația de a completa și depune la organul fiscal "Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat" - formularul 100.
Definitivarea și plata/regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal se realizează pe baza "Declarației anuale de impozit pe profit" - formularul 101, ce se depune la organul fiscal competent până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
În fine, trebuie să amintim și de legea impozitului specific, în vigoare de la 1 ianuarie 2017, care obligă firmele din turism, restaurante şi alimentaţie publică să plătească un nou tip de impozit, calculat în funcție de anumite variabile. De altfel, recent au fost publicate și normele pentru aplicarea legii, care stabilesc, printre altele, ca firmele vizate de impozitul specific să achite un impozit mixt dacă desfășoară și altfel de activități decât cele enumerate, iar o firmă plătitoare de impozit pe profit ce are trecută în actul constitutiv o activitate vizată de impozitul specific va fi scutită de aplicarea forfetarului dacă nu desfășoară efectiv activitatea respectivă. Detalii sunt aici și aici.
--
Notă: Acest material este primul dintr-o serie de articole destinată antreprenorilor interesați de accesarea finanțărilor oferite prin Start-up Nation România. Toate articolele din serie vor fi disponibile aici.
Comentarii articol (1)