Când pot polițiștii locali să sancționeze șoferii care încalcă regulile de circulație

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a oferit luni o lămurire foarte interesantă în materia contravențiilor rutiere. Curtea a spus că polițistul local nu poate să-i ceară șoferului informații cu privire la cine i-a dat dreptul să conducă mașina respectivă și nici nu-i poate aplica amenda din Codul rutier pentru că a refuzat să dea detalii. Referirea la polițistul local nu există în textul de lege pe care l-a analizat Curtea, dar există referirea expresă la cel rutier. De altfel, referiri la polițistul local nu se regăsesc nicăieri în Codul rutier, tocmai de aceea, decizia de ieri a Curții e un indicator important la acest capitol.

În acest context, am căutat în legislație să vedem ce pot cei de la locală să facă în raport de faptele nelegale comise de șoferi. Actul normativ care ne interesează e Legea poliției locale nr. 155/2010. Încă de la început, putem observa cu ușurință că printre domeniile de interes pentru activitatea poliției locale se numără și circulația pe drumurile publice. Concret, în acest domeniu, polițiștii locali au atribuții precum:

• pot să oprească conducătorii auto exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în Legea nr. 155/2010 (atenție, nu în Codul rutier!);
• acordă sprijin unităților/structurilor teritoriale ale Poliției Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenței și siguranței traficului;
• asigură, în cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente și ia primele măsuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor și a făptuitorilor;
• constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor în aceste cazuri:
  • pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar;
  • pentru încălcarea normelor legale privind masa maximă admisă și accesul pe anumite sectoare de drum, având dreptul de a efectua semnale de oprire a conducătorilor acestor vehicule;
  • pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, bicicliști, conducători de mopede și vehicule cu tracțiune animală;
  • pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulația în zona pietonală, în zona rezidențială, în parcuri și zone de agrement, precum și pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semnul internațional pentru persoanele cu handicap.

În afară de contravențiile pe care le-am enumerat mai sus, Legea poliției locale nu mai prevede alte fapte ale șoferilor care pot fi sancționate cu amenda de către polițistul local. Chestiunea ridicării mașinilor este atinsă și în Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, care permite, încă din ianuarie 2017, ridicarea mașinilor parcate neregulamentar (detalii, aici).

În hotărâre se face, de asemenea, menționarea expresă a polițistului local și a faptului că el are atribuții în acest domeniu. Acest lucru e reluat, mai departe, în actele normative de la nivel local, unde se detaliază chestiunea ridicării mașinilor (despre unde se ridică mașini în București, aici, precum și în cele mai importante orașe ale țării, aici).

În Codul rutier nu se fac referiri la polițiștii locali, dar se vor regăsi în viitor

În Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (Codul rutier), nu se regăsesc referiri decât la polițistul rutier. Cu toate acestea, au existat șoferi care au fost amendați de polțiștii locali pentru că nu purtau centura de siguranță, spre exemplu, sau ca în speța adusă în atenția ICCJ, în decizia de care vorbeam mai sus, pentru că au refuzat să prezinte anumite informații. În sesizarea făcută ICCJ, Avocatul Poporului a pornit de la contravenția respectivă (refuzul de a prezenta anumite informații) și a subliniat că există o diferență evidentă între cei doi, iar referirea la polițistul rutier din Codul rutier nu poate să fie extinsă și la polițistul local.

Așa cum arată Avocatul, unele instanțe de judecată au considerat că, dacă cel de la locală are dreptul să aplice sancțiuni pentru oprirea nepermisă, atunci ar avea competența să-i ceară șoferului și să se identifice, în caz contrar putând să-l amendeze. Alte instanțe au dat dreptate șoferilor amendați și au considerat că "poliția locală nu are competență funcțională de a solicita datele de identificare ale persoanelor care se fac vinovate de încălcarea normelor legale indicate, apreciindu-se că sancțiunea poate fi aplicată doar de poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române", potrivit informațiilor citate de Avocatul Poporului.

Cei care au susținut o astfel de interpretare s-au sprijinit pe următoarea regulă: Legea poliției locale, unde se prevăd acele contravenții pe care le-am menționat mai sus, aduce niște excepții de la reglementarea din Codul rutier, unde competența este exclusiv a poliței rutiere; însă o excepție e de strică interpretare și aplicare, neputând fi extinsă și la alte contravenții prevăzute de Codul rutier.

Problema reclamă o rezolvare de multă vreme, pentru că nelămuriri nu există de ieri, de azi. Așa cum vă spuneam în urmă cu puțin timp, există la ora actuală un proiect de lege în dezbatere parlamentară și care prevede modificarea Codului rutier, astfel încât să se regăsească referiri și la polițiștii locali. Legea poliției locale a intrat în vigoare în 2010, adică mult după Codul rutier (2002), însă prevederile referitoare la competențele poliției locale pe circulația rutieră (precum cele enumerate mai sus) nu s-au oglindit niciodată în vreun fel și în Codul rutier.

Proiectul pus în dezbatere ar veni să umple un așa-zis gol, făcând ca polițistul local să fie și el menționat în Codul rutier, dar nu pentru toate atribuțiile ce revin celui rutier, ci doar pentru cele mai importante. De pildă, șoferii vor fi obligați să-i dea polițistului local toate actele cerute. "Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier sau polițistul local cu atribuții în domeniul circulației pe drumurile publice", scrie în proiectul care nu se aplică încă, fiind încă în procedură parlamentară.