avocatnet.ro 
De luna asta, indiferent că este vorba de părinții care abia acum încep să primească indemnizația de creștere a copilului sau de cei cărora deja li s-a stabilit acest drept începând din iulie 2016, suma lunară plătită de autorități poate fi de maximum 8.500 de lei. Cu alte cuvinte, toate indemnizațiile ce deja sunt plătite în prezent și cele care vor fi achitate în viitor trebuie să respecte acest plafon.
Măsura a fost luată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, document ce prevede în mod expres că plafonarea „se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017”. Pentru a întări informația, Ministerul Muncii a și dat recent un comunicat de presă în acest sens.
„Guvernul a modificat (...) OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor, stabilind o limită maximă de 8.500 de lei lunar. Prevederea se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, atât pentru persoanele care au drepturile stabilite sau solicitate anterior acestei date, cât și pentru situațiile ulterioare”, scrie în comunicatul ministerului.
Astfel, începând din septembrie 2017, toate persoanele care acum primesc indemnizații ce trec de noul plafon primesc doar 8.500 de lei. Reintroducerea unui plafon pentru indemnizația de creștere vine în contextul în care autoritățile au arătat în mai multe rânduri că există câteva persoane care primesc lunar sume enorme, ce consumă aproape tot bugetul destinat părinților aflați în concediul de creștere.
Concret, în comunicatul citat scrie că, „la nivel național, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, circa 1.100 de beneficiari au indemnizații care depășesc 9.000 de lei”. De exemplu, un părinte din București încasează lunar 159.000 de lei (aproximativ 35.000 de euro), unul din județul Arad încasează 140.000 de lei (aproximativ 30.000 de euro), iar unul din județul Constanța încasează 74.000 de lei (aproximativ 16.000 de euro).
„Alte state membre ale Uniunii Europene au programe similare, însă nu la fel de generoase ca cel aplicat în România. Majoritatea statelor UE au sisteme de tip contributiv, cu perioade cuprinse între șase luni și trei ani (cu diferențe în cazul familiilor monoparentale sau suplimente de perioade în cazul copiilor cu dizabilități), cuantumurile fiind stabilite, de regulă, pornind de la o valoare fixă, la care se adaugă o componentă care ține de perioada lucrată, tipul de contract, numărul de copii și ce alte beneficii mai primește familia. Cel mai mare cuantum al acestui tip de sprijin se înregistrează în Germania, 1.800 de euro, România depășind, în prezent, de 19 ori acest cuantum”, este explicat în comunicatul de presă.
Indemnizația aferentă concediului pentru creșterea copilului a avut o limită maximă până în iunie 2016, aceasta fiind eliminată între iulie 2016 și august 2017, adică timp de un an și o lună. Mai precis, limita maximă a indemnizației era de 3.400 de lei pentru părinții care alegeau concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an și de 1.200 de lei pentru părinții care alegeau concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani.
În altă ordine de idei, în iulie 2016 a fost introdusă o nouă limită minimă pentru indemnizația de creștere. Aceasta este de 85% din salariul minim brut, față de 1,2 ISR (indicatorul social de referință), cât era până în iunie 2016. De exemplu, în prezent vorbim de o indemnizație minimă de 1.233 de lei (85% din 1.450 de lei), față de doar 600 de lei (1,2 ISR, având în vedere că 1 ISR = 500 de lei).
Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului pot fi solicitate de oricare dintre cei doi părinți ai unui copil. Acesta se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (sau trei ani, în cazul copilului cu handicap). Informații pe larg despre acest drept al părinților salariați pot fi găsite în acest articol.
madalinamorariu