1 ianuarie 2018 este ultimul termen propus de Finanțe pentru introducerea obligatorie a unui nou sistem privind plata defalcată a TVA, cunoscut sub numele de split payment, însă firmele sunt încurajate să aplice noul mecanism chiar mai devreme, mai exact de la 1 octombrie 2017.
Concret, companiile cu cod de TVA vor fi obligate să-și deschidă un cont bancar distinct pentru a încasa TVA de la clienți, respectiv pentru a plăti TVA facturată furnizorilor, cel târziu până la finalul anului în curs, potrivit proiectului de act normativ lansat de MFP cu câteva săptămâni în urmă și actualizat zilele trecute.
De altfel, noul mecanism a fost promovat de inițiatori drept o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi fraudei prin creşterea conformării voluntare şi gradului de colectare a taxelor.
„Prin acest mecanism se urmărește creșterea nivelului de conformare a persoanelor impozabile, prin asigurarea resurselor financiare ale acestora pentru plata TVA datorate bugetului de stat, având în vedere că taxa încasată de la clienți nu mai poate fi direcționată pentru alte plăți, ci doar pentru taxa datorată furnizorilor sau bugetului de stat”, justifică MFP în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.
În același document este precizat că proiectul supus acum dezbaterii publice nu transpune prevederi comunitare și nu contravine legislației europene în domeniul TVA, însă mai mulți specialiști în fiscalitate au atras atenția că, pentru aplicarea sistemului, este necesară obținerea unei derogări din partea Comisiei Europene, așa cum vom arăta mai jos.
Posibile efecte pozitive
Split TVA se vrea, potrivit inițiatorilor, un mecanism îmbunătățit de colectare a TVA, care să ducă la reducerea evaziunii în domeniul TVA, prin:
- creșterea gradului de conformare voluntară la plată a operatorilor economici;
- asigurarea unui mediu concurențial corect prin eliminarea avantajelor unor operatori economici cu comportament fiscal incorect care nu achită TVA la bugetul de stat.
"Prin aplicarea mecanismului plăților defalcate de TVA vor fi stopate fraudele pe care astăzi unii agenți economici le realizează prin utilizarea TVA în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, având în vedere că TVA nu reprezintă un venit al persoanei impozabile și ar trebui să aibă doar destinația de a acoperi TVA datorată furnizorilor/prestatorilor și TVA de plată către bugetul de stat", scrie în nota de fundamentare anexată proiectului de ordonanță.
Printre cei care au adus argumente pro noii măsuri se numără și Radu Georgescu, managing partner la CFO Network, cel care a dat modelul Italiei, acolo unde sistemul de split TVA ar fi fost introdus cu succes în 2015 pentru tranzacțiile aferente companiilor de stat, fiind extins din 2017 și la nivelul firmelor private, ca urmare a unei scăderi însemnate a evaziunii din TVA.
Potrivit sursei citate, nici costurile pentru schimbarea sistemelor informatice nu vor fi semnificative: "IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii, n. red.) care folosesc softuri contabile nu vor avea costuri de implementare. Acestea trebuie să aștepte modificările făcute de dezvoltatorii de soft", a explicat Radu Georgescu.
În ceea ce privește companiile mari, cu sisteme complexe, acestea vor trebui să opereze singure modificările, consideră managing partenerul de la CFO Network, cel care vede operațiunea de monitorizare și plata a TVA-ului într-un cont bancar diferit asemănătoare, din punct de vedere al complexității, cu implementarea formularui 394, în 2016.
Totodată, Radu Georgescu este de părere că sistemele informatice au evoluat mult în ultimii ani, astfel că cele mai multe dintre sistemele contabile permit exportul de fișiere cu ordine de plată către bănci și importul extraselor de cont. "Creșterea numărului de tranzacții bancare, prin faptul că TVA-ul se va plăti într-un cont separat, nu va crește volumul de muncă pentru companiile care au aceste procese automatizate", mai crede sursa citată, care a concluzionat că split TVA va duce la scăderea evaziunii, pentru simplul motiv că firmele care fac evaziune fiscală nu vor mai avea acces la acești bani.
Nu în ultimul rând, potrivit modificărilor aduse de autorități proiectului de act normativ aflat acum în dezbatere publică, vor exista o serie de facilități pentru firmele care vor opta pentru aplicarea plății fracționate a TVA între 1 octombrie și 31 decembrie 2017. Mai precis, acestea vor primi o reducere de 5% din impozitul pe profit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, urmând a le fi anulate, totodată, și penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la finalul lunii septembrie - detalii suplimentare, aici.
De altfel, acordarea unor beneficii contribuabililor, cum ar fi reducerea sau eliminarea obligațiilor accesorii, pe modelul implementat de Polonia, erau și unele dintre sugestiile oferite de către experții de la Deloitte acum ceva mai bine de o săptămână.
Argumente împotriva implementării split TVA
Imediat după ce MFP a publicat proiectul de ordonanță de Guvern, specialiștii în fiscalitate au atras atenția, prin multiple apariții în presă, că implementarea unui nou circuit fiscal va atrage consecințe importante, atât la nivelul contribuabililor, ce vor avea dificultăți operaționale în vederea implementării sistemului într-un termen scurt, precum şi la nivelul Fiscului, care va avea sarcini suplimentare cu privire la aprobarea solicitărilor de transfer a unor sume din contul de TVA în contul curent.
Practic, adoptarea unor măsuri cu un impact puternic și imediat asupra mediului de afaceri ar trebui să fie proporțională cu scopul urmărit și documentată temeinic, prin studii de impact care să evidenţieze beneficiile estimate ale măsurilor propuse raportat la costurile generate de implementarea acestora.
Acum, după ce MFP a actualizat prevederile din proiect și a amânat cu trei luni momentul de la care split TVA se va aplica în mod obligatoriu, se poate vorbi de un răgaz suplimentar oferit contribuabilor pentru a se pune la punct, respectiv pentru a-și adapta sistemele informatice și a identifica soluții operaționale și materiale.
Chiar dacă amânarea reprezintă un plus, termenul de patru luni (septembrie-decembrie 2017) pentru implementare s-ar putea dovedi insuficient, motiv pentru care specialiștii de la Deloitte nu exclud noi amănâri ale termenului de aplicare.
Astfel, aplicarea din scurt a split TVA ar putea afecta și contribuabilii onești, care vor resimți povara administrativă a plății defalcate a TVA. Comparativ, Polonia încearcă să implementeze de la 1 ianuarie 2018 un sistem similar cu cel propus acum în România, dar pe care îl pregătește de mai bine de doi ani.
Deși actualizat zilele trecute, proiectul de act normativ al MFP nu răspunde încă mai multor întrebări venite dinspre mediul de afaceri, astfel că firmele vor avea în continuare o serie de provocări, după cum urmează:
- Proiectul nu se referă la compensări / barter între contribuabili. Așa cum pare să fie construit sistemul, contribuabilii ar putea fi obligați să efectueze plăți încrucișate de TVA, chiar dacă baza este compensată, potrivit celor de la Deloitte;
- Clienții nu vor mai face o singură plată pentru bunurile și serviciile achiziționate, ci își vor dubla plățile: suma netă remisă contractorului în contul obișnuit de TVA, respectiv TVA în contul special de TVA al contractorului;
- Furnizorii vor fi nevoiți să găsească surse noi de finanțare a TVA si vor întâmpina probleme de cash flow (din moment ce trebuie să achite TVA pentru a nu fi penalizați de stat chiar dacă nu au încasat-o de la furnizori). Întreprinderile mici și mijlocii ar fi cele mai afectate;
- Termenele de plată, formularea contractelor și a aranjamentelor de business vor trebui revizuite.
„Noul sistem privind plata defalcată a TVA va genera dificultăți de cash-flow majore la nivelul companiilor, costuri suplimentare şi sarcini adiționale pentru contribuabili legate de adaptarea sistemelor IT şi a programelor de contabilitate, gestionarea plăților, precum şi cu modificarea procedurilor interne de lucru. De asemenea, companiile vor suporta costuri adiţionale cu comisioanele bancare generate de creşterea semnificativă a tranzacțiilor bancare şi cu eventualele sancțiuni impuse în cazul unor erori sau întârzieri de implementare", sunt de părere și specialiștii de la PwC România.
Încalcă sau nu split TVA legislația europeană
O altă întrebare la care MFP ar trebui să răspundă (lămurire pe care a cerut-o și redacția noastră, însă fără a primi până acum vreun răspuns) este cea referitoare la încălcarea (sau nu) a legislației comunitare în materie de TVA.
De altfel, în programul de guvernare 2017-2020, acolo unde a fost inclusă introducerea unui sistem defalcat de plată a TVA, se făcea trimitere la modelul italian, însă experții în fiscalitate au explicat că Italia a obținut o derogare de la Comisia Europeană pentru a aplica sistemul, conform directivei de TVA.
Necesitatea de a obține o derogare specială din partea Comisiei Europene a fost susținută și de cei de la EY România, care au explicat că implementarea plății fracționate de TVA ar încălca prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA.
"Or, pentru a obţine o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic şi, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii", ne-a spus Ioana Iorgulescu, director executiv al departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România.
Nu în ultimul rând, și experții de la PwC România, prin vocea Mihaelei Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al companiei, au arătat că este necesară obținerea unei derogări de la directiva de TVA, "întrucât limitarea scopului în care pot fi utilizate sumele de TVA colectată şi implicit a dreptului de dispoziție asupra acestora este asimilată cu un drept de dispoziție al administrației fiscale asupra sumelor de TVA".
Acum, rămâne de văzut dacă și ce modificări va mai suferi proiectul de act normativ, ținând cont că, pentru a intra în vigoare, este necesară și aprobarea Executivului, astfel că mai pot apărea schimbări. Totodată, normele de aplicare pentru noile prevederi ar trebui să aducă mai multe clarificări și să răspundă întrebărilor venite din partea reprezentanților mediului de afaceri.
Comentarii articol (4)