Concediul medical pentru probleme nelegate de muncă: Ce trebuie să știe salariații?

Concediul pentru incapacitate temporară de muncă intervine atunci când angajatul nu mai poate lucra din cauza unor boli obișnuite sau din cauza unor accidente suferite în timpul liber, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Este unul dintre tipurile de concedii medicale la care au dreptul salariații asigurați în sistemul asigurărilor de sănătate.

Atenție! Acest tip de concediu medical nu trebuie confundat cu cel pentru incapacitate de muncă de pe urma unui accident de muncă/boli profesionale (reglementat de Legea nr. 346/2002) și nici cu concediul pentru prevenirea îmbolnăvirii și a incapacității de muncă (guvernat tot de OUG nr. 158/2005).

Potrivit ordonanței, concediul medical se acordă salariaților pe o perioadă maximă de 183 de zile într-un interval de un an, dar se poate și prelungi cu cel mult 90 de zile peste această perioadă. Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:

• un an, în intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare;
• un an, cu drept de prelungire până la un an și șase luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
• un an și șase luni, în intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară;
• șase luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor doi ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Recent, vă prezentam și ultimele modificări la materia prelungirii acestui tip de concediu medical. Concret, propunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcție de situația pacientului asigurat, propunere pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii. El trebuie să facă asta cu cel puțin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile. Practic, prelungirea o cere medicul, dacă consideră că perioada aceea maximă la care a avut dreptul salariatul nu a fost suficientă pentru ca el să-și revină și să poată munci normal și dacă exclude pensionarea din discuție.

Important! Perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă și în care se primește indemnizația aferentă de la stat, așa cum vom vedea mai jos, reprezintă vechime în muncă pentru stabilirea pensiei.

De ce depinde acordarea indemnizației și cât de mare este?

O să folosim termenul de "asigurat" în mod expres, deoarece există, din nefericire, și situații în care angajaților nu li se plătesc contribuțiile la stat de către angajatori și, prin urmare, nu pot beneficia de aceste facilități oferite de stat privind concediile medicale și indemnizațiile aferente. Indemnizația e suportată de stat, în mare parte, pentru că OUG nr. 158/2005 stabilește că angajatorul suportă indemnizația numai pentru primele cinci zile de concediu, urmând ca, de la a șasea zi încolo, statul să suporte din buzunarul său aceste cheltuieli.

"Dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) (toate tipurile de concedii medicale reglementate de actul normativ - n.red.) este condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizații, denumită în continuare contribuție pentru concedii și indemnizații", scrie foarte clar în OUG nr. 158/2005.

Notă: E foarte ușor pentru un salariat să verifice dacă i s-au plătit sau nu contribuțiile la stat - iată aici cum trebuie procedat.

Ca să beneficieze de concediu și indemnizație, asiguratul trebuie:

• să îndeplinească stagiul minim de cotizare (cel puțin o lună în ultimele 12 anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical);
• să prezinte adeverința de la plătitorul de indemnizații (angajatorul) din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, cu unele mici excepții.

În acest context, reamintim faptul că, recent, ministrul sănătății a făcut o promisiune cum că, până la finalul acestui an, obținerea concediilor medicale se va putea face și online.

Cât de mare este indemnizația pentru acest tip de concediu medical? Conform ordonanței, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este un procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

"Asigurații a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate", se precizează în OUG nr. 158/2005. De asemenea, în cazul unui contract de muncă pe perioada determinată, concediul medical nu amână termenul de încetare a contractului. Astfel, relația de muncă încetează la data stabilită in contract, chiar dacă salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă.

Notă: Despre toate celelalte tipuri de concedii medicale la care au dreptul salariații, conform prevederilor legale aplicabile la acest moment, puteți să vă informați din acest material.