De azi, unitățile protejate fără personalitate juridică nu vor mai putea exista decât în cadrul instituțiilor publice, pentru că facilitățile celor private dispar, conform ultimelor modificări adoptate la Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (prin OUG nr. 60/2017). E vorba, mai exact, de sumele de bani care le permiteau să funcționeze.
Notă: Potrivit Legii nr. 448/2006, unitatea protejată autorizată este "operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puțin 30% din numărul total de angajați cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap". Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap. Și, nu în ultimul rând, ele pot avea sau nu personalitate juridică.
În termeni mai simpli, persoanele cu dizabilități ce lucrează în aceste unități protejate pe cale de dispariție se vor trezi în șomaj. Mai departe, instituțiile publice și private care au obligația să angajeze persoane cu handicap și nu fac asta au de plătit acum taxe duble la stat, față de cât plăteau înainte. De fapt, până acum, aceste entități aveau de ales între a plăti taxa lunară la stat sau a cumpăra produse și servicii de la unitățile protejate autorizate. Or, de azi, nu mai au și această ultimă opțiune și trebuie să plătească de două ori mai mult la stat sau să angajeze.
Recent, un protest al persoanelor cu dizabilități a avut loc în București, prin care acestea și-au exprimat nemulțumirea față de măsurile adoptate de Executiv. Ca răspuns la aceste nemulțumiri, MMJS a dat un comunicat de presă în care arată de ce măsurile cuprinse în OUG nr. 60/2017 sunt binevenite, iar criticile nefondate. Iată, pe scurt, cele mai importante idei, dar și câteva considerații pe baza incorectitudinii lor:
- cei de la MMJS susțin că OUG nr. 60/2017 va duce la stimularea angajării a cât mai multor persoane cu handicap - cu toate acestea, afirmația nu este susținută de argumente, iar ordonanța nu prevede măsuri pentru stimularea angajării, ci doar modificări pentru unitățile protejate și dublarea compensațiilor de plătit de către entitățile care nu angajează persoane cu handicap, deși sunt obligate (or asta nu înseamnă neapărat că entitățile vor angaja, în loc să plătească sumele respective);
- dublarea sumelor ce trebuie plătite pentru neangajarea persoanelor cu handicap va atrage bani la buget care să permită creșteri considerabile ale prestațiilor sociale pentru persoanele cu dizabilități, așa cum sunt prevăzute în OUG nr. 60/2017; deși sumele încasate la buget vor crește, într-adevăr, creșterile din OUG nr. 60/2017 prevăzute pentru următoarea perioadă nu sunt deloc considerabile, unele dintre ele fiind de câteva zeci de lei pe lună;
- unitățile protejate autorizate ar fi deviat de la scopul lor: "Nu în ultimul rând, unitățile protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuează activități de producție, prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizează activități de intermediere de bunuri", se prevede, mai exact, în comunicat; chiar pe site-ul MMJS am găsit însă o listă, actualizată la finalul lunii iulie, care cuprinde cele 735 de unități protejate existente la acel moment; la o simplă căutare, am constatat că aproximativ 160 de unități au ca obiect de activitate activitățile de intermediere de bunuri - or, asta înseamnă mai puțin de 25%, procentul arătat de MMJS fiind evident exagerat;
- unele dintre aceste entități au ajuns la cifre de afaceri uriașe: "Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundaţii şi organizaţii care nu au o dizabilitate. Există UPA (unități protejate autorizate - n.red.) care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse intre 2 și 4,5 milioane de euro, conform propriilor rapoarte anuale)", se arată în documentul MMJS; fără a contesta aceste afirmații, trebuie amintit că OUG nr. 60/2017 îi afectează pe toți cei care depind de unitățile protejate, nu doar pe cei care reprezintă excepția.
Dintr-o scrisoare deschisă adresată de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS) prim-ministrului, Mihai Tudose, în luna iunie, aflăm că mii de persoane sunt afectate de OUG nr. 60/2017, de la 1 septembrie. Acestea sunt angajate în 735 de unități protejate autorizate (lista acestora poate fi consultată aici).
"Ordonanța va produce efecte grave la nivelul unităților protejate, pentru că pe lângă închiderea celor 740 de unități protejate și concedierea a peste 2.000 de persoane cu handicap grav, își vor pierde locul de muncă cel puțin încă 4.000 de persoane care lucrează în aceste structuri, inclusiv din alte categorii defavorizate, unele fiind autorizate și ca întreprinderi sociale de inserție. Astfel vor ajunge din nou dependenți de prestații sociale, trăind în excluziune și sărăcie și punând continuu presiune pe bugetul de stat", scrie în scrisoarea FONSS, cu mențiunea că aceasta a fost redactată înainte ca ordonanța să fie adoptată de Executiv.
FONSS subliniază că piața muncii din România nu are măsuri de suport de integrare profesională specializate în domeniul dizabilității și ceea ce se va întâmpla de la 1 septembrie nu va ajuta deloc persoanele cu dizabilități, chiar contrariul: constrângerea angajatorilor prin dublarea taxei actuale pentru neangajare sau organizare de concursuri de angajare speciale de către instituțiile publice vor conduce doar la colectarea suplimentară de fonduri la bugetul de stat, nu și la crearea de locuri de muncă suplimentare pentru persoane cu handicap. Prin urmare, arată FONSS, doar statul câștigă din toamnă, dar nu și persoanele cu dizabilități.