UPDATE: Profesia de bonă: Cum se lucrează, ce condiții trebuie îndeplinite și care e răspunderea legală

Profesia de bonă are o reglementare specială în legislația română încă din 2014, când a intrat în vigoare Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Potrivit acestei legi, o persoană nu poate lucra ca bonă în România decât ca angajată cu contract de muncă la o firmă de bone acreditată pentru așa ceva sau ca persoană fizică autorizată (PFA), adică pe cont propriu.

Înainte de toate, iată ce prevede legea în ceea ce privește condițiile ce trebuie îndeplinite de cel/cea care vrea să devină bonă:

• este cetăţean român sau străin cu domiciliul/reşedinţa, de regulă, în aceeaşi localitate cu domiciliul/reşedinţa copilului;
• este cetăţean străin cu drept de muncă în România şi posedă un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bonă;
• are capacitate deplină de exerciţiu, în condiţiile legii;
• este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
• este aptă din punct de vedere psihologic; îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu raportul de evaluare eliberat în condiţiile legii;
• nu are antecedente penale, cu excepţia faptelor săvârşite din culpă, dovedite prin certificat de cazier judiciar.

Aceste ultime trei documente trebuie actualizate anual, conform Legii bonelor. Apoi, cel interesat să devină bonă trebuie să obțină un titlu de calificare pentru asta. Ce se înțelege prin titlul oficial:

• certificat obținut conform OG nr. 192/2000 sau
• diplomă/certificat/alt titlu recunoscut ori echivalat în conformitate cu Legea nr. 200/2004.

Există, de asemenea, unele impedimente în calea exercitării profesiei de bonă. Spre exemplu, cineva nu poate fi bonă dacă a fost decăzut din drepturile părintești, dacă suferă de boli cronice care se pot transmite sau dacă i-a fost retras atestatul de asistent maternal. Apoi, dacă urmează să aibă grijă de copii la ea acasă, o persoană nu poate deveni bonă dacă cei cu care locuiește au fost condamnați pentru fapte intenționate, dacă suferă de boli cronice ce se pot transmite sau dacă locuiește cu persoane dependente de anumite substanțe.

Contractul de muncă sau de prestări servicii - singurele opțiuni legale

"Exercitarea profesiei de bonă se poate realiza (...) prin: a) furnizarea serviciilor în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă şi o persoană juridică; b) desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008", scrie în Legea nr. 167/2014.

Așadar, bona poate lucra doar într-una dintre următoarele forme:

• fie lucrează pe cont propriu, ceea ce înseamnă obligatoriu că are un PFA, or, în această situație, ea încheie un contract de prestări servicii cu familia respectivă;
• fie lucrează cu contract de muncă pentru o firmă (persoană juridică, mai larg) care furnizează servicii sociale și e acreditată pentru serviciile prestate de bone.

În orice caz, bona nu este angajată de familie. Ea este fie angajată la o firmă acreditată pentru serviciile prestate de bone, fie are un PFA și lucrează pe cont propriu - singurul caz în care bona face contract direct cu familia, însă nu unul de muncă, ci de prestări servicii.

Notă: Deși Legea bonelor e în vigoare din 2014, în tot acest timp i-au lipsit normele de punere în aplicare. Recent, Executivul le-a adoptat și ieri au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din septembrie 2017 și se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr. 652/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.167/2014. Bonele care au la acest moment contracte de prestări servicii încheiate cu părinți vor trebui să se pună în conformitate cu aceste norme în termen de șase luni de acum înainte.

În aceste norme se regăsește și modelul de contract de prestări servicii pe care-l va încheia cu familia bona care alege să lucreze ca PFA.

Pe lângă contractul de prestări servicii, între familie și bonă/firma de bone se va face și un plan de activități, al cărui model se regăsește, de asemenea, în proiectul de norme recent adoptat.

Răspunderea și monitorizarea bonei

"Bona răspunde disciplinar, contravenţional, civil şi penal, după caz, potrivit legii. În situaţia în care bona este organizată ca persoană fizică autorizată răspunde, pentru nerespectarea condiţiilor contractuale, contravenţional, civil şi penal", scrie în lege.

Dacă bona e angajată a unei firme de bone, părinții nemulțumiți se adresează firmei, iar nu bonei, pentru că firma este cea care monitorizează activitatea bonei, conform legii. Numai dacă e vorba de situația în care bona lucrează ca PFA părintele nemulțumit poate să-i reproșeze, în baza contractului de servicii semnat cu aceasta, eventualele sale neplăceri. De asemenea, tot în baza acelui contract, dacă e vorba de chestiuni care nu au implicații penale, părintele poate să o dea în judecată pe aceasta, pentru ca ea să răspundă contractual ori civil.

"Activitatea prestată de bonă se supune controlului inspecţiei sociale. Inspectorul social are obligația verificării de urgență a sesizărilor în legătură cu activitatea bonei. Controlul se realizează obligatoriu cu acordul și în colaborare cu părintele/reprezentatul legal al copilului", scrie în norme.