avocatnet.ro 
Potrivit normelor în vigoare, un operator economic care se consideră lezat în drepturile sale printr-o decizie emisă de autoritatea emitentă poate formula o contestație.
Pentru anumite situații, procedura de soluționare a contestațiilor a fost aprobată prin intermediul Ordinului Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nr. 3.004/2017, publicat azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 937.
Concret, actul normativ ce a intrat în vigoare la momentul apariției reglementează procedura de soluționare a contestațiilor depuse în următoarele situații:
- în cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislației privind contenciosul administrativ;
- antrepozitarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizației pentru un antrepozit fiscal la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul MFP;
- respingerea cererii de autorizare ca destinatar înregistrat, situație în care persoana care a depus cererea poate contesta această decizie la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul MFP;
- revocarea autorizației de destinatar înregistrat - destinatarul înregistrat emulțumit poate contesta decizia de revocare a autorizației;
- respingerea cererii de autorizare ca expeditor înregistrat;
- revocarea autorizației de expeditor înregistrat;
- respingerea cererii de autorizare ca importator autorizat;
- revocarea autorizației de importator autorizat - importatorul autorizat nemulțumit poate contesta decizia de revocare a autorizației.
Contestația formulată împotriva deciziilor autorității emitente este calea administrativă de atac prin care se solicită autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, după caz, reexaminarea deciziei contestate, în sensul revocării sau modificării acesteia.
Potrivit Ordinului MFP nr. 3.004/2017, contestația se formulează în scris și va cuprinde:
- datele de identificare ale contestatorului;
- obiectele acesteia;
- motivele de fapt și de drept;
- dovezile pe care se întemeiază;
- semnătura persoanei îndreptățite.
Contestația se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, sub sancțiunea decăderii. Odată primit documentul, structura de specialitate întocmește dosarul contestației, precum și o notă în care va prezenta informații privind cauza supusă analizei.
Important de reținut este că, prin soluționarea contestației, nu se poate crea o situație mai grea contestatarului în propria cale de atac.
Decizia emisă în soluționarea contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, în sensul că asupra ei nu se mai poate reveni. Până la soluționarea contestației însă, aceasta poate fi retrasă de contestator.
sabinna