Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Efectul eliminării comisioanelor bancare

Comisioanele bancare vor fi eliminate prin lege. Clienţii ar putea face o economie de câţiva zeci de lei la folosirea cardului pentru diverse operaţiuni, din a doua parte a acestei luni. Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor va putea da chiar amenzi pentru nerespectarea prevederilor. Reprezentanţii instituţiilor bancare nu au comentat încă impactul acestei legi.

Băncile nu vor mai încasa taxe pentru administrarea unui cont - deschiderea sau inchiderea acestuia ori pentru retragerea banilor din bancomat. În condiţiile în care doar 6 din 10 români au un cont bancar, noua lege ar urma să crească accesul populaţiei la serviciile financiare.

Cei care au venituri mai mici de aproximativ 2.000 de lei nu vor mai plăti băncilor bani pentru aceste servicii şi nici pentru alte 10 tipuri de operaţiuni.

Bogdan Pandelică, preşedinte ANPC: „Consumatorul vulnerabil al cărui venit lunar nu depăşeşte echivalentul a 60% din câştigul salarial mediu brut pe econmie, consumator vulnerabil care are acces gratuit la depunerea de fonduri într-un cont de plăţi şi retragerile de numerar atât la ghişee, cât şi la bancomatele instituţiilor de servicii financiar bancare de pe teritoriul naţional”.

Românii au cheltuit mai mult pe vacanțele de revelion

Vacanţa de revelion i-a costat pe turiştii români aproape 37 de milioane de euro. În staţiunile din ţară au ajuns pentru a petrece noaptea de revelion peste 167.000 de români, cu 5,5% mai mulţi decât anul trecut, arată datele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.

Şi, cum au fost mai mulţi turişti, petrecerea dintre ani a fost o afacere bună pentru majoritatea patronilor de hoteluri şi pensiuni din ţară.

Românii au lăsat în staţiunile montane cu 11% mai mulţi bani decât Revelionul trecut. Iar ca de obicei, destinațiile cu tradiție au fost arhipline.

Turismul rural conduce clasamentul de revelion, cu 58.000 de persoane care au preferat să îşi petreacă noaptea dintre ani la pensiuni. Urmează zonele montane şi marile oraşe, cu câte 36.000 de turişti fiecare dintre categorii.

Agenţiile de turism vorbesc de vânzări mai bune şi pentru străinătate: 11.000 de turiști români şi-au petrecut revelionul peste hotare, cu aproximativ 8% mai mulţi față de anul 2016.

Bitcoin, moneda viitorului sau condamnată la extincție?

Trăim de câteva luni în frenezia criptomonedelor şi a tehnologiei blockchain şi va veni un moment în care, de la capete înfierbântate, vom ajunge la picioare în apă rece, iar atunci vom şti ce avem de fapt. Ca în cazul oricărei noutăţi sunt multe necunoscute căi, poate nebănuite, de dezvoltare. Sau poate necunoscutul acela e o fundătură şi pe parcurs s-au consumat energie şi foarte mulţi bani. Părerile sunt împărţite. Monedele sunt virtuale, dar au tot două feţe, una bună, una întunecată.

Primul mare pas în domeniul tranzacţiilor financiare a fost reprezentat de apariţia cardurilor bancare. Cu ajutorul unui mic obiect de plastic, oamenii au putut face cumpărături direct în magazin, au putut scoate bani cash de la bancomat şi, ulterior, au putut plăti direct pe internet produsele comandate acasă. Aşadar, dacă giganţi online ca Amazon sau E-Bay au crescut accelerat, de ce nu s-ar întâmpla la fel şi cu tehnologia blockchain, folosită mai ales în cazul monedelor virtuale precum Bitcoin?

Ca în cazul oricărei noutăţi, există apologeţi şi detractori. Cei care văd viitorul în tehnologia blockchain se uită la partea luminoasă. Un sistem descentralizat, fără comisioane, fără control.

Pentru a observa diferenţele dintre tranzacţiile clasice şi cele făcute prin criptare, MarketWatch ia cazul UBER. În acest moment este un sistem trandiţional - e un serviciu plătit prin conectarea unui card bancar cu o aplicaţie, care este supus unui comision. Platforma ia o parte din încasările şoferului. Un Uber trecut în sistemul blockchain ar presupune acelaşi serviciu, însă tranzacţionat direct între călător şi şofer, prin intermediului unor fise speciale. Acelea ar fi monedele tranzacţiei, fără comision.

În sine, fisele acelea ar putea să aibă o soartă a lor, să fie tranzacţionate în funcţie de căutare, de utilizare, practic să se aprecieze şi să se deprecieze în funcţie de condiţiile de piaţă şi să aducă câştiguri sau pierderi de capital. S-ar crea un ecosistem care se poate replica, bazat pe blockchain.