Executare silită datorii fiscale 2018: Cum recuperează statul de la tine banii pe care îi datorezi

Normele privind executarea silită a datoriilor fiscale le găsim în Codul de procedură fiscală, cu precizarea că anul 2017 a adus ceva modificări: de exemplu, depunerea unei scrisori de garanție suspendă executarea silită, mai nou, executarea imobilelor se trece obligatoriu în cartea funciară a respectivului imobil ș.a.

Firește, la executarea silită se ajunge atunci când nu ne plătim de bunăvoie obligațiile fiscale datorate statului. Dacă avem însă de luat înapoi ceva de la stat (rambursare sau restituire de taxe, să zicem), iar cererea noastră e în curs de soluționare, chiar dacă am putea fi executați silit de Fisc, acest lucru nu se va întâmpla dacă banii pe care statul trebuie să ni-i dea înapoi sunt la fel de mulți (sau mai mulți) ca cei pe care-i datorăm noi statului (va opera, practic, o compensare între ce datorăm și ce avem de primit).

"Executarea silită se face de organul de executare silită competent prin intermediul executorilor fiscali. Aceștia trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care trebuie să o prezinte în exercitarea activității", scrie în Codul de procedură fiscală, iar Curtea Supremă a precizat anul trecut că executarea silită a datoriilor la bugetul statului o fac numai executorii fiscali, iar nu orice fel de executor.

Executarea trebuie să înceapă printr-o somație, care trebuie să ajungă la datornic. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.

Firește, somația trebuie însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită.

Condiții cu privire la titlul executoriu

Titlul executoriu, cel în baza căruia se face executarea, trebuie obligatoriu să aibă la bază un titlu de creanță fiscală emis și comunicat în condițiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau termenul de plată prevăzut de lege.

Ce stă înscris într-un titlu executoriu, potrivit procedurii fiscale:

• creanțele fiscale, principale și accesorii, neachitate la scadență, stabilite și individualizate în titluri de creanță fiscală întocmite și comunicate în condițiile legii;
• creanțele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii;
• cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate;
• descrierea titlului de creanță sau a înscrisului care constituie titlu executoriu;
• temeiul legal al puterii executorii a titlului;
• numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, semnătura organului care l-a emis și dovada comunicării.

Ce poate să facă un executor fiscal

Executorul fiscal trebuie să aibă o legitimație specială de executor fiscal și delegație emisă de organul de executare silită. Conform Codului, un executor fiscal poate:

• să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și să analizeze evidența contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;
• să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum și să cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile;
• să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului;
• să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;
• să constate contravenții și să aplice sancțiuni potrivit legii.

Executorul poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința noastră, cu consimțământul nostru, iar în caz de refuz, trebuie să ceară autorizarea instanței.

"Accesul executorului fiscal în locuință, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută poate continua în aceeași zi sau în zilele următoare", scrie în Cod.

În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperi poate avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației instanței, de care pomeneam mai sus. Apoi, dacă nu suntem acasă, poate intra în prezența unui reprezentant al poliției ori al jandarmeriei sau a altui agent al forței publice și a doi martori majori, dar e nevoie de autorizarea instanței și aici.

Modalități de executare

Măsurile de executare silită sunt aplicate în mod diferențiat, prin raportare la cuantumul și vechimea datoriilor fiscale, chestiune care a fost introdusă în legislație anul trecut.

Executarea poate să se facă asupra imobilelor datornicului, caz în care, așa cum spuneam la început, urmărirea trebuie notată la cererea organului fiscal în cartea funciară, indiferent de modalitatea dreptului de proprietate, respectiv proprietate exclusivă, devălmășie sau coproprietate.

De asemenea, sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale datornicului, cu unele excepții (cele necesare vieții și muncii debitorului și familiei sale).

Apoi, se pot pune popriri pe sumele de bani ce pot fi urmărite: "Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente", scrie în Codul de procedură fiscală.

Notă: Statul are la dispoziție un termen de cinci ani pentru a stabili creanțele fiscale și tot un termen de cinci ani pentru a executa silit contribuabilul care nu-și plătește dările la stat. Practic, dacă statul stă prea mult în pasivitate, nu-l mai poate obliga pe contribuabil să dea banii datorați statului. Mai multe despre prescripție în cazul datoriilor fiscale puteți afla de aici.