În contextul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018, concomitent cu reducerea cotei de impozit pe venit, de la 16% la 10%, salariile nete ale scutiților de la plata impozitului pe venit, conform Codului fiscal, au scăzut cu aproximativ 7-8%, în cazul în care angajatorii din privat nu au majorat salariile brute ale acestor persoane. Practic, aceste persoane nu beneficiază de efectele reducerii cotei de impozit pe venit.
Concret, vorbim despre programatori și ceilalți angajați ai firmelor din IT, despre persoanele încadrate în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare, persoanele care desfășoară activități cu caracter sezonier (în unități de cazare turistică, restaurante, catering, baruri) sau cele încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat.
Pentru a rezolva situația, Guvernul a aprobat joi un document (publicat la scurt timp și în Monitorul Oficial, respectiv OUG nr. 3/2018) prin care își asumă ca statul să suporte o parte din contribuțiile la sănătate pentru salariații firmelor care beneficiază de scutire de impozit pe venit, astfel încât veniturile nete ale angajaților să nu scadă.
Vorbim, așadar, de o compensare, ce va fi acordată pentru o perioadă limitată (12 luni), compensare condiționată însă de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, respectiv majorarea venitului salarial brut cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari ai acestei măsuri.
În încercarea de a identifica beneficiile "revoluției fiscale", atât din perspectiva veniturilor ce se doreau a fi colectate în plus la bugetul de stat în urma implementării pachetului de măsuri, dar și a incertitudinii, confuziei sporite și nesiguranței pe care au generat-o modificările legislative din ultimele luni, Claudia Sofianu, Partener EY România, a subliniat că măsura (compensarea) este condiționată de majorarea de către angajator a salariului brut lunar cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari.
"În principiu, s-ar rezolva astfel problema <<discriminării>> din punct de vedere fiscal a angajaților din domeniul IT și cercetare-dezvoltare ca urmare a diminuării venitului lor net cu 7-8% în cazul păstrării acelorași costuri pentru angajator, în raport cu ceilalți angajați", a explicat specialistul, care a remarcat însă și provocările pe care le aduce documentul promovat de Ministerul de Finanțe și votat de Guvern, în încercarea de a remedia situația din prezent.
Concret, Claudia Sofianu remarcă faptul că facilitatea fiscală, respectiv compensarea, nu pare a se aplica în cazul angajatorilor care au decis să acorde bonusuri de compensare până la stabilizarea lucrurilor, fără să majoreze efectiv salariile brute.
"Deja compensarea de către angajatori a diferenței de venit net obținut de angajați - atunci când ea a îmbrăcat forma unui bonus (adică măsură cu caracter limitat în timp în mod normal) - a generat în unele cazuri nesiguranță, neîncredere din partea angajaților și chiar cereri de încetare a contractelor individuale de muncă din partea acestora, în <<favoarea>> unor angajatori care au implementat măsura prin majorarea salariilor brute", a explicat specialistul de la EY România. Acum, acești angajatori se văd în situația în care le-ar putea fi refuzată și această compensare din partea statului.
Totodată, sursa citată atrage atenția și asupra aplicabilității limitate în timp a actului analizat, pentru 12 luni. Atunci, ce se va întâmpla din 2019, se întreabă Claudia Sofianu într-un punct de vedere transmis recent redacției noastre.