Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Promisiune pentru 60 de km de autostradă în 2018. Ministru: E derizoriu, dar am curajul să îi asum

În acest an ar putea fi daţi în circulaţie cel mult 60 de kilometri de autostradă. Este declaraţia ministrului Transporturilor, care recunoaşte, totuşi, că numărul kilometrilor noi de şosea rapidă ce vor fi inauguraţi este...derizoriu.

Autorităţile au anunţat anterior că în acest an vom avea 100 de kilometri noi de drum de mare viteză, iar până în 2020 vor fi 350.

Lucian Şova, ministrul transporturilor: „E vorba de 60 de kilometri care, în cursul lui 2018 ar putea fi chiar şi recepţionaţi: două loturi - 40 km pe Sebeş -Turda care arată foarte bine. Privesc cu încredere că cel puţin aceste două loturi înainte de concedii să fie recepţionaţi. Mi se oferă şi un orizont mai optimist – 100, dar încă nu mi-aş asuma cifra de 100. Către 60, deşi e derizoriu, tind să am curajul să îi asum”.

Podul pe care nu l-au putut repara 15 miniştri

De 13 ani, prima cale ferată construită în România zace nefolosită! În dimineaţa zilei de 13 august 2005, podul de la Grădiştea, ridicat în urmă cu 136 de ani de inginerii Regelui Carol I... s-a prăbuşit. Şi prăbuşit a rămas, până azi. Pe cei 74 de kilometri de cale ferată nu mai trece niciun tren. De la Giurgiu la Bucureşti se merge cu ocol prin Videle iar o călătorie durează şi trei ore. Podul ar putea fi reparat abia în 2020. Asta, doar dacă actualul ministru al Transporturilor va duce la bun sfârşit planul predecesorului său.

În vara lui 2005, un euro costa 3,5 lei, iar România încă nu avea drepturi depline în Uniunea Europeană. Cea mai veche cale ferată din ţară era, însă, funcţională. 70 de mii de oameni călătoreau lunar cu trenul între Bucureşti şi Giurgiu. Şi tot aşa intrau şi ieşeau din ţară 55 de milioane de tone de marfă anual. În august 2005, însă... podul de la Grădiştea s-a prăbuşit.

Au trecut, de-atunci, 13 ani. La cârma Ministerului Transporturilor s-au perindat... 15 miniştri, dar podul de pe magistrala care leagă Bucureştiul de Bulgaria... tot nereparat a rămas.

Autorităţile improvizează. La Grădiştea, în locul podului au încropit o punte strâmbă... din bârne.

Gazele Petrom duse în Ungaria de trei firme maghiare

OMV Petrom pierdut licitația de inchiriere a capacităților de transport gaze către Ungaria, organizată de Transgaz, în detrimentul a trei firme maghiare, al căror nume este ținut la secret. OMV Petrom caută ruta pe care și-ar putea exporta către Ungaria gazele scoase din Marea Neagră, însă magistrala BRU, proiect din care face parte și Transgaz nu este singura alternativă.

Gazele din Marea Neagră prea multe pentru a fi exploatate doar de către România. Atunci unde vor merge?

"În această perioadă noi purtăm discuţii şi analizăm scenarii de vânzare pe astfel de pieţe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivităţi între România şi pieţele potenţiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră", a susţinut oficialul OMV Petrom, informează Agerpres.

Ea a precizat că aceste discuţii nu sunt purtate în consorţiu (împreună cu ExxonMobil – n.r.), cu menţiunea că “vom fi concurenţi cu ExxonMobil”.

"Pentru atingerea acelui moment de decizie finală de investiţie pentru producţia de gaze din perimetrul Neptun, pe lângă elementele tehnice, operaţionale, de fiscalitate, generate de mediul din piaţa de gaze, avem nevoie de a prezenta posibilitatea de monetizare a producţiei din Marea Neagră. Acest proces a început, pentru evaluare potenţialului de vânzare a cantităţilor care nu ar putea să fie vândute în România. În absenţa unei creşteri a cererii în România, va trebui să ne căutăm opţiuni de vânzare şi pe alte pieţe. Obiectivul nostru este zona de vecinătate a României, unde putem avea randamentul cel mai bun pentru orice fel de vânzare, nu numai pentru gaze", a precizat Gheorghe.