avocatnet.ro 
Concluziile unui studiu al criminalității economice, desfășurat pe parcursul a doi ani (perioada 2016-2017), au fost expuse recent de Ana Sebov, director al Departamentului financiar în lupta împotriva fraudei la PwC România, în cadrul unui eveniment organizat în colaborare cu ACCA (The Association of Chartered Certified Accountants), cea mai mare asociație în domeniul financiar-contabil la nivel mondial, cu aproape 700.000 de membri și studenți activi.
Concret, criminalitatea economică reprezintă un fenomen la nivel global, inclusiv în România, a arătat specialistul cu peste zece ani de experiență în investigarea fraudelor fiscale. Statistic, 49% dintre companiile care au răspuns studiului PwC au fost fraudate cel puțin o dată, prin diverse modalități, problema fiind una globală.
În România, procentul este ceva mai scăzut, de 42%, mai mic și decât procentul mediu la nivelul Europei de Est (47%). Totuși, îngrijorător pentru țara noastră este faptul că, în 2016, procentul era de doar 17%, creșterea din ultimul timp fiind astfel una semnificativă.
În topul corupției, geografic vorbind, este Africa, acolo unde 57% dintre companii au avut de-a face cu frauda fiscală. Practic, criminalitatea economică amenință procesele de afaceri, erodând integritatea angajaților și influențând în mod negativ reputația unei organizații.
La nivelul companiilor, amenințările de fraudă vin atât din interior, cât și din exterior. Concret, Ana Sebov a arătat că 52% dintre cei care fraudează sunt chiar din interior, respectiv angajații companiilor, persoane care au anumite informații și care identifică, din diverse motive, o "oportunitate".
În același timp, într-un procent de 40%, fraudele sunt produse din exterior, de la persoane cu care fimele intră în colaborare. Vorbim, printre altele, de furnizori, clienți și agenți.
Investigatorul de la PwC România a arătat și care este tipologia fraudatorului, atunci când acesta este o persoană din interior, care lucrează în cadrul companiei. Concret, principalele caracteristici ar fi:
- bărbații fraudează mai mult decât femeile, aceștia asumându-și mai multe riscuri;
- persoanele care fraudează au, de obicei, o bună pregătire, fiind absolvente de facultăți și chiar mai mult;
- vârsa predominantă: între 31 și 40 de ani;
- vechimea la respectivul loc de muncă, cuprinsă între trei și cinci ani.
În plus, cele mai multe fraude sunt comise de persoanele aflate în top managementul organizațiilor, adică acele persoane care au anumite funcții de conducere și responsabilități importante.
Potrivit studiului prezentat, 24% dintre fraudele interne raportate au fost comise de senior management (echipe de conducere), un procent în creștere de la 16%, atât cât era în urmă cu doi-trei ani.
Având în vedere toate aceste aspecte, specialistul a subliniat că responsabilitatea în prevenirea și detectarea fraudei aparține fiecăruia dintre noi, atât la nivel individual, cât și ca angajat al unei societăți.
În concluzie, când vorbim de fraudă, vorbim în aceeași măsură de frauda legală sau legitimă, de frauda ilegală, de evaziune internațională, de evaziune legală, de evaziune ilegală, de paradisuri fiscale sau de refugii, de abuzul dreptului de a fugi din fața impozitului, de libertatea alegerii căii celei mai puțin impozitate sau subestimarea fiscală, frauda la lege sau economică subterană.
Bineînțeles, există și metode de fraudare întâlnite frecvent, unele dintre acestea din ce în ce mai sofisticate și greu de depistat, la fel cum există și factori determinanți cu privire la apariția și dezvoltarea evaziunii și fraudelor fiscale în cadrul oricărei economii. Despre toate acestea, dar și despre industriile predispuse fraudei și posibilitatea de a preveni și combate frauda vom scrie curând.
Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă derulată de avocatnet.ro pentru sprijinirea antreprenorilor în lupta împotriva fraudei fiscale. Toate materialele din serie vor fi disponibile aici.
dragomirana 
cristache paula