avocatnet.ro 
Așa cum arătam într-un articol recent, există trei factori care contribuie la infracțiunile economice comise de actorii interni, respectiv trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor și care pot fi rezumate sub forma unui "triunghi al fraudei", astfel: oportunitatea, presiunea financiară și raționalizarea.
Potrivit unui studiu realizat de Ana Sebov, director al Departamentului financiar în lupta împotriva fraudei la PwC România, 52% dintre cei care fraudează sunt chiar din interior, respectiv angajații companiilor, persoane care au de cele mai multe ori oarecare vechime, funcții de conducere și o anumită influență.
De altfel, în cazul unei fraude, există atât o răspundere personală, cât și una a companiei, după cum explica recent specialistul, în cadrul unui eveniment. Iar dacă vorbim de consecințe, ne referim, în primul rând, la demiterea persoanei care a fraudat, dar și la întocmirea unei plângeri penale împotriva acesteia.
Pentru a evita, pe cât posibil, asemenea, situații, Ana Sebov are câteva recomandări pentru angajatori, disponibile în cele ce urmează exclusiv pentru abonații la serviciul nostru premium.
"Nu iertați omul care fraudează. Niciodată", a transmis recent specialistul cu o experiență de peste zece ani în investigarea fraudelor fiscale din România și Europa de Sud-Est.
Potrivit Anei Sebov, angajatorii trebuie să arate toleranță zero în cazul în care sunt prejudiciați de propriii angajați, "oricât de dureros ar fi".
Tocmai de aceea, este recomandată verificarea potențialilor angajați înainte de încheierea unor raporturi contractuale, asta cu atât mai mult cu cât anumite persoane au profilul fraudatorului și chiar antecedente în acest sens. Așa se face că persoane angajate pe funcții de conducere au comis fraude fiscale în mai multe companii, tocmai din cauza lipsei unor verificări înainte de angajare.
Astfel, există companii care cer prezentarea cazierului judiciar la angajare, tocmai pentru a cunoaște situația judiciară a persoanelor ce ar urma să lucreze. Ca regulă, în cazierul judiciar apar, după caz, condamnările sau alte măsuri cu caracter penal, procesual-penal sau administrativ. Mai multe detalii despre eliberarea certificatului de cazier judiciar găsiți aici.
În plus, dacă un nou salariat a produs pagube la fostul loc de muncă, există posibilitatea ca fostul angajator să-i ceară noului angajator să facă rețineri salariale, situație care ar genera măcar un semn de întrebare pentru noul angajator. Astfel, reținerile salariale pot continua chiar și după ce contractul de muncă a încetat, însă fostul angajator trebuie să aibă un titlu executoriu pentru a cere noului angajator să facă reținerile respective - detalii, aici.
Și dacă tot am pomenit de tipologia infractorului, studiul realizat de PwC România a identificat principalele caracteristici ale angajaților care fraudează, astfel:
- bărbații fraudează mai mult decât femeile, aceștia asumându-și mai multe riscuri;
- persoanele care fraudează au, de obicei, o bună pregătire, fiind absolvente de facultăți și chiar mai mult;
- vârsa predominantă: între 31 și 40 de ani;
- vechimea la respectivul loc de muncă, cuprinsă între trei și cinci ani.
În plus, cele mai multe fraude sunt comise de persoanele aflate în top managementul organizațiilor, adică acele persoane care au anumite funcții de conducere și responsabilități importante.
Potrivit studiului prezentat, 24% dintre fraudele interne raportate au fost comise de senior management (echipe de conducere), un procent în creștere de la 16%, atât cât era în urmă cu doi-trei ani.
În concluzie, fraudarea poate interveni în orice moment, poate fi comisă de oricine și nici măcar o organizație nu este scutită 100% de riscul fraudării.
Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă derulată de avocatnet.ro pentru sprijinirea antreprenorilor în lupta împotriva fraudei fiscale. Toate materialele din serie sunt disponibile aici.
mnmgfd