Putem să spunem cu tărie, fără urme de îndoială, că niciun român nu a scăpat neatins de modificările aduse legislației fiscale de la începutul anului și până acum. Suntem în a patra lună din acest an și Guvernul a adoptat cinci ordonanțe de urgență ce vizează direct Codul fiscal și pe cel de procedură fiscală. Plus actele normative care au fost adoptate anul trecut și au intrat în vigoare la început de an.
Simpli cetățeni, salariați, independenți, oameni fără venituri, angajatori, persoane fizice autorizate (PFA), firme, plătitori și neplătitori de TVA -- toți au fost afectați de cel puțin unul dintre aceste acte ale Guvernului. În cele ce urmează, vom enumera șase importante modificări la codurile fiscale, aduse în aceste ultime luni:
- plata defalcată a TVA și regimul de scutire de TVA;
- impozitarea micro și răzgândirile guvernanților în mai puțin de jumătate de an;
- noul sistem de impozitare și taxare pentru veniturile extrasalariale.
1. Split TVA, obligatoriu de la 1 ianuarie pentru mai multe firme
Mecanismul de plată defalcată a TVA este obligatoriu de la 1 ianuarie 2018, însă numai dacă o firmă este vizată de insolvență sau dacă aceasta are anumite datorii la plata TVA (mai mari de 15.000 de lei, în cazul contribuabililor mari, mai mari de 10.000 de lei, în cazul contribuabililor mijlocii, sau datorii mai mari de 5.000 de lei, în cazul contribuabililor mici). Redacția noastră a tratat subiectul split TVA în mai multe materiale, încă de vara anului trecut, când a fost adoptat de Guvern (și viza toate firmele plătitoare de TVA).
>> Program de facturare online adaptat sistemului de split TVA
2. Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat
Tot de la 1 ianuarie s-a produs și o schimbare a dus nu doar la nelămuriri în rândul salariaților, ci și la micșorări salariale în unele cazuri: transferul obligației de a suporta contribuțiile la pensii și sănătate de la angajator la salariat. În mod ideal, au fost necesare ajustări ale salariilor brute pentru evitarea scăderii salariilor nete -- la bugetari, aceste lucruri s-au rezolvat; la fel și la unii dintre cei scutiți de impozit pe venit, însă un angajator privat nu poate fi obligat să crească brutul de către guvernanți.
3. Dublarea plafonului de trecere la regimul micro
De la 1 ianuarie 2018 s-a dublat și plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere: de la 500.000 de euro a ajuns la un milion de euro. Astfel, firmele cu venituri între jumătate de milion și un milion de euro, ce au achitat până la 31 decembrie 2017 un impozit pe profit în cotă de 16%, au trecut, din 2018, la regimul de impozitare al microîntreprinderilor, acolo unde se aplică fie o cotă de impozitare de 1%, în cazul existenței a cel puțin un salariat, fie o cotă de 3%, pentru cele ce nu au angajați. Ultima modificare a plafonului de încadrare la microîntreprindere fusese efectuată la 1 februarie 2017, atunci când pragul a ajuns de la 100.000 la 500.000 de euro.
4. Firmele cu afaceri sub 1 milion de euro pot trece iar la impozitul pe profit
Posibilitatea de a trece prin opțiune la regimul de impozitare a profitului (de la regimul micro) a fost suprimată anul trecut, de fostul Guvern, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie. Noul Guvern s-a răzgândit. Acum, firmele cu afaceri sub un milion de euro au din nou posibilitatea de a trece, prin opțiune, la impozit pe profit, însă numai cu îndeplinirea unor condiții specifice (capital social minim și număr minim de salariați). Practic, aceeași chestiune a fost scoasă și reintrodusă în legislație într-un interval de mai puțin de jumătate de an.
5. Plafonul de scutire de TVA a ajuns la 300.000 de lei
Și plafonul acesta a crescut, de curând, la 300.000 de lei, de la 220.000 de lei. Codul fiscal stabilește că persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului poate aplica regimul special de scutire pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform normelor în vigoare.
6. Declarația unică și noul sistem de declarare și plată a veniturilor nesalariale
După ce, la începutul anului, a fost introdusă declarația 600 (pentru stabilirea contribuțiilor sociale datorate statului de către PFA-uri și nu numai), aspru criticată de specialiști și de contribuabilii vizați, Guvernul a venit cu o soluție care a înghițit această declarație și pe alte șase. A apărut în peisaj, de curând, declarația fiscală unică (212), prin care se declară și se plătesc impozitele și contribuțiile pentru veniturile extrasalariale, în principal (dar formularul mai e folosit și pentru alte "mărunțișuri" fiscale). Nu vorbim doar de o simplificare birocratică, ci și de o schimbare de impunere fiscală: acum, persoanele fizice nu mai așteaptă să le spună Fiscul cât au de plată, ci stabilesc ele, prin chiar D212, ce venituri obțin și cât datorează, în conformitate cu legea.
Comentarii articol (1)