UPDATE: Modificări la infracțiunile de corupție adoptate azi în Parlament

Propunerea legislativă privind modificarea Codului penal a fost adoptată marţi de Senat, iar azi a primit votul final la Camera Deputaţilor (Cameră decizională). Practic, ca modificările să se aplice, e necesar ca proiectul să fie promulgată de șeful statului, iar, ulterior, să fie publicată în Monitorul Oficial. Cu câteva momente în urmă, președintele statului a declarat că va contesta proiectul al Curtea Constituțională.

Referitor la infracţiunile de corupţie, proiectul de lege votat azi aduce mai multe modificări, după cum urmează:

Traficul de influenţă

Potrivit proiectului de modificare a Codului penal, esenţa traficului de influenţă va fi modificată, în sensul în care promisiunea făcută de o persoană, în schimbul obţinerii unor foloase, că va influenţa într-un fel sau altul un funcţionar public trebuie să fie urmată de intervenţia propriu-zisă a acesteia la acel funcţionar.

Concret, textul de lege ce reglementează traficul de influenţă va avea următorul cuprins: „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

În prezent, Codul penal nu impune această condiţie a intervenţiei la funcţionarul public, astfel că, dacă va fi adoptat, proiectul va schimba sensul acestei infracţiuni, iar promisiunea de intervenţie, fără intervenţia propriu-zisă, nu va fi considerată trafic de influenţă.

Totuşi, proiectul de lege nu reglementează în ce fel se poate produce această intervenţie, motiv pentru care, în practică, pot apărea nelămuriri. De exemplu, să presupunem că x îi promite lui y că, în schimbul unei sume de bani, va convinge un funcţionar public să elibereze mai repede o autorizaţie.

Problema apare atunci când x ajunge faţă în faţă cu funcţionarul respectiv. Dacă x apelează la şantaj, ameninţări sau mită pentru a obţine ceva din partea funcţionarului, atunci traficul de influenţă nu ar fi singura infracţiune săvârşită de x. Şi, în această situaţie, se naşte întrebarea: traficul de influenţă asimilează alte infracţiuni săvârşite prin intervenţia la funcţionarul public?

Concret, dacă x îl şantajează pe funcţionarul public pentru eliberarea autorizaţiei (ca urmare a promisiunii făcute de x lui y), x va fi vinovat numai de săvârşirea infracţiunii de influenţă sau se va afla în concurs de infracţiuni (trafic de influenţă plus şantaj)? Este foarte important ca acest lucru să fie lămurit de legiuitor, întrucât pedeapsa aplicabilă în cazul traficului de influenţă ar fi mai mică decât cea aplicabilă în situaţia concursului de infracţiuni.

Aşadar, dacă proiectul de lege ar fi adoptat în forma actuală,  este foarte posibil ca practica judiciară să fie neunitară, deoarece, în lipsa unor prevederi clare şi complete, unele instanţe vor aprecia că traficul de influenţă asimilează mai multe infracţiuni (şantaj, dare de mită etc.), în vreme ce altele vor considera contrariul şi vor aplica pedepsele aferente concursului de infracţiuni.

Neglijenţa în serviciu

Proiectul de lege urmăreşte abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, având în vedere faptul că textul actual ce reglementează această infracţiune a fost declarat parţial neconstituţional prin Decizia nr. 518/2017 a Curţii Constituţionale a României.

Prevederile în vigoare privind neglijenţa în serviciu sunt următoarele: „Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave

Potrivit propunerii legislative menţionate anterior, pentru anumite fapte – respectiv pentru delapidarea făcută de un funcţionar public, pentru divulgarea informaţiilor secrete de stat şi a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, pentru obținerea ilegală de fonduri şi deturnarea de fonduri – care au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu o treime. În prezent, conform Codului penal, aceste limite se majorează cu jumătate.

Compromiterea intereselor justiției

Proiectul de modificare a Codului penal prevede introducerea unui nou alineat în cuprinsul infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, şi anume: „Fapta funcţionarului public care înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca şi cum aceasta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declaraţia se face în numele unei autorităţi publice, pedeapsa se majorează cu o jumătate”.

În prezent, legislaţia penală stabileşte că numai divulgarea, fără drept, a unor informaţii sau mijloace de probă constituie infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei, fără a face vreo menţiune despre felul în care autorităţile sau funcţionarii publici se referă la o persoană.

Darea de mită

Modificarea propusă de proiectul de lege menţionat anterior este ca cel care oferă mită să nu fie pedepsit dacă „denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”. Spre deosebire de această propunere, Codul Penal actual nu prevede un termen limită pentru denunţul făcut de mituitor.

Cumpărarea de influenţă

La fel ca în cazul infracţiunii de dare de mită, propunerea legislativă stabileşte un termen limită – inexistent în Codul penal în vigoare – pentru denunţul făptuitorului în situaţia cumpărării de influenţă, respectiv: „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce modificări semnificative şi în ceea ce priveşte abuzul în serviciu, despre care puteţi afla mai multe detalii în acest material.

Atenție! Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie promulgat de preşedintele României și publicat în Monitorul Oficial.