Stresul și epuizarea fizică sunt considerate forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, așa cum reiese din Legea 167/2020, care se aplică de luni.
„Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”, este explicat în actul normativ.
Astfel, de-acum, dacă reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) identifică fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceștia pot să oblige angajatorul să ia măsurile necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, CNCD poate să oblige angajatorul să plătească, pentru salariații hărțuiți moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii. La fel poate decide și o instanță judecătorească sesizată cu un caz de hărțuire morală.
În eventualitatea în care angajatorul nu ia măsurile dispuse de CNCD, acesta poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 100.000 și 200.000 de lei. Iar sancțiunea nu scapă firma de obligația de a lua măsurile impuse de CNCD. În plus, dacă se ajunge în instanță, angajatorii pot fi obligați să acorde inclusiv despăgubiri și daune morale.
Conform Legii 167/2020, hărțuirea morală reprezintă, în esență, orice comportament legat de muncă (conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi) ce duce la deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional.
Stresul este una dintre problemele grave de sănătate cu care se pot confrunta salariații la serviciu, acesta având efecte nedorite atât pentru angajați, cât și pentru angajator. Informații mai multe despre combaterea stresului la serviciu pot fi găsite aici.