avocatnet.ro 
Clienţi speriaţi de o cutie cu cireşe | Reacţia supermarketului: Un angajat a încurcat etichetele
Clienţi speriaţi de o cutie cu cireşe - s-a întâmplat ieri, după ce un bucureştean a postat pe reţelele de socializare mai multe poze cu un ambalaj alarmant. Pe eticheta caserolei cu cireşe scria negru pe alb: "Tratat cu imazalil şi tiabendazol. Coaja nu se recomandă pentru consum". Magazinul se apără şi spune că vina aparţine unui angajat care a încurcat etichetele.
Este mesajul pe care un bucureştean l-a găsit pe cutia de cireşe proaspăt cumpărată dintr-un magazin Carrefour. Târziu însă, povesteşte el.
Deşi situaţia i se pare amuzantă omului, cele două pesticide care apăreau pe etichetă sunt foarte periculoase, spun specialiştii.
Medic: „Toate studiile au demonstrat că la animale ar avea un oarece potenţial cancerigen, plus riscul de alergii pe care substanţele în exces de acest tip l-ar putea avea asupra organismului.”
Imaginile cu cireşele a căror coajă nu este comestibilă s-au răspândit rapid pe Internet.
Din 25 mai puteţi cere să vi se şteargă datele din Biroul de Credit
Biroul de Credit, sperietoarea rău-platnicilor, devine mai permisiv. Din 25 mai, restanţierii pot cere ştergerea datelor din baza informatică a instituţiei, dacă au un motiv întemeiat.
Noua măsură vine odată cu implementarea Regulamentului general privind protecţia datelor cu caracter personal, la nivel european.
Ştergerea informaţiilor se va face printr-o aplicaţie electronică ce va permite accesul la datele personale.
Până acum, aceste informaţii erau păstrate timp de 4 ani la Biroul de Credit, timp în care persoana nu mai putea lua un alt împrumut. Băncile nu erau însă categorice şi acceptau să crediteze chiar şi restanţieri, de la caz la caz, în anumite condiţii.
Ce avantaj vor aduce investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră
Perimetrele din Marea Neagră unde s-au descoperit hidrocarburi reprezintă un câştig substanţial şi pentru stat, nu numai pentru petrolişti. Exploatarea va aduce bugetului de stat 26 de miliarde de dolari în următorii 20 şi ceva de ani. Iar PIB-ul are de câştigat nu mai puţin de 40 de miliarde de dolari. Statul trebuie doar să se asigure că nu le pune beţe în roate petroliştilor, că nu le dă peste cap planurile de investiţii prin diverse modificări legislative şi diverse interese. Legea offshore încă aşteaptă în Parlament, aleşii nu se grăbesc cu votul final. În ritmul ăsta, nici companiile petroliere nu se vor grăbi cu exploatarea comercială.
Un studiu Deloitte arată că, până în 2040, investiţiile în sectorul hidracarburilor din Marea Neagră vor susţine anual, în medie, peste 30 de mii de locuri de muncă. Cele generate în mod direct de proiectele offshore din Marea Neagră sunt puţine, circa 700, dar, pe viitor, acestea vor susţine zeci de mii pe orizontală, în industrii conexe.
Producţia de gaze se va ridica la 170 de miliarde de metri cubi şi există premise ca aproape 2 treimi din această cantitate - mai exact 65% - să fie consumate în România.
costello
Comentarii articol (0)