„Comisia Europeană a decis astăzi (17 mai 2018 - n. red.) să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Dat fiind că normele românești aplicabile restituirii taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității, este încălcată legislația UE (articolul 110 din TFUE). În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române”, scria în comunicatul CE din luna mai 2018.
Apoi, la finele lunii ianuarie 2019, CE a anunțat că a trecut la etapa trimiterii unui aviz motivat către autoritățile românești. Astfel, dacă autoritățile nu iau măsuri în următoarele două luni, România riscă să fie trimisă în fața CJUE.
Restituirea fostelor taxe auto, deci inclusiv a timbrului de mediu, se face, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, până pe 30 iunie 2019. Practic, Guvernul a prelungit la finele anului trecut termenele inițiale de restituire, în condițiile în care CE îi cerea să dea banii cât mai repede.
Așa cum se stabilise prima oară, restituirea trebuie făcută în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018 pentru taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Timbrul de mediu pentru autovehicule trebuia restituit în perioada 1 septembrie 2018 - 31 martie 2019. Astfel, toate fostele taxe auto au acum același termen de restituire: 30 iunie 2019.
Restituirea a fost decisă după ce toate aceste foste taxe auto au fost declarate ilegale de CJUE. Declanșarea procedurii de infringement înseamnă că românii și-ar putea primi banii înapoi mai repede decât intenționează Guvernul în acest moment, deși acest lucru nu este garantat.
Trimiterea unei scrisori de punere în întârziere este prima etapă a procedurii de infringement, prin care autoritățile europene pot cere CJUE să penalizeze România pentru că nu ia măsuri de corectare a încălcării legislației UE.
Guvernul trebuie să trimită observații privind încălcarea în cel mult două luni de la primirea scrisorii de punere în întârziere, conform regulilor procedurii de infringement. Dacă nu se dă un răspuns sau dacă acesta este nesatisfăcător, CE trimite un aviz motivat în care indică motivele pentru care consideră că România a încălcat legislația UE. Din momentul trimiterii avizului motivat, Guvernul are două luni pentru a se conforma.
Dacă România nu va răspunde nimic sau răspunsul autorităților va fi nesatisfăcător, CE va sesiza CJUE pentru a deschide etapa contencioasă a procedurii. În acest pas, CE va putea solicita CJUE să ceară plata unei sume forfetare și/sau a unor penalități cominatorii.
După o anumită perioadă, CJUE va hotărî dacă România a încălcat legislația UE și va obliga la soluționarea problemei în cel mai scurt timp.
În fine, dacă România tot nu va lua măsuri, CE va putea să înceapă o nouă procedură de infringement, care să se încheie tot cu penalizarea Guvernului țării noastre.
Comentarii articol (148)