Tu și GDPR-ul: Ce înseamnă că te poți opune profilării tale pe baza datelor personale

"Persoana vizată are dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, care produce efecte juridice care privesc persoana vizată sau o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă", scrie în GDPR, de azi în vigoare în România și în întreaga Uniune Europeană.

Dreptul de a ne opune profilării și proceselor decizionale automatizate este doar unul dintre drepturile pe care le avem ca indivizi vizați de prelucrările datelor noastre personale. Este însă un drept care ar putea fi mai greu de înțeles dacă nu ne lămurim exact ce înseamnă profilare și procese decizionale automatizate. 

Potrivit regulamentului, crearea de profiluri înseamnă orice formă de prelucrare automată a datelor cu caracter personal care constă în utilizarea datelor cu caracter personal pentru a evalua anumite aspecte personale referitoare la o persoană fizică, în special pentru a analiza sau prevedea aspecte privind:

• performanța la locul de muncă;
• situația economică;
• sănătatea;
• preferințele personale;
• interesele;
• fiabilitatea;
• comportamentul;
• locul în care se află persoana fizică respectivă sau deplasările acesteia.

Experții de la nivelul unui grup special ce privește aplicarea GDPR-ului explică profilarea printr-un exemplu destul de ușor de înțeles: firma X, broker de date, culege date personale din diverse surse publice și private, după care se folosește de ele pentru a crea profiluri și pentru a pune indivizii pe categorii; analiza aceasta o dă mai departe companiilor care vor să-și țintească mai bine clienții.

Toată chestiunea aceasta poate fi sau nu considerată un proces decizional automat, în funcție de circumstanțe, explică specialiștii. În sine, procesul decizional automat înseamnă că luarea unor decizii cu ajutorul tehnologiei, fără intervenția unui om. Astfel de procese pot să se folosească de profilări sau pot să nu se folosească de ele.

Regulamentul european prevede că o persoană are dreptul să nu facă obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri și poate să-i ceară operatorului de date acest lucru. Altfel spus, e normal să nu preferăm ca un algoritm să decidă ceva pentru noi, fără absolut nicio intervenție umană.

Profilarea și procesele decizionale automatizate sunt folosite atât de mediul privat, cât și de cel public. În ce scop sunt analizate aceste date personale? Pentru a determina preferințe, tipologii ale fiecăruia, astfel încât produsele/serviciile/oportunitățile care ne sunt oferite să corespundă acestora și "să ne țintească" cât mai bine. În domeniul bancar, în sănătate, asigurări, marketing și publicitate se folosesc masiv aceste profilări și procese.

Aceste mecanisme sunt însă dificil de înțeles uneori, rezultând în crearea a tot felul de stereotipuri și categorisiri nejustificate. Problema este că un mecanism de profilare ne îmbracă, pe baza datelor personale analizate, într-o haină care face din fiecare dintre noi o ființă mai puțin "umană", ignorând de ce facem anumite alegeri la anumite momente din viață, faptul că preferințele noastre pot evolua că și au nevoie, de multe ori, de evoluare.