avocatnet.ro 
„CCR a pronunțat astăzi (miercuri - n. red.) o decizie extrem de importantă prin care este interpretată Constituția în legătură cu puterile ministrului asupra procurorilor. Ținând cont și de o altă decizie de acum două luni a CCR, pot spune că ministrul justiției a devenit șeful procurorilor, un lucru la care se renunțase odată cu reforma justiției din anii 2004-2005”, scrie Cristi Danileț pe blogul său.
Concret, judecătorul spune că, prin decizia CCR de miercuri, s-a recunoscut că toți procurorii depind de ministrul justiției, adică, în esență de politic. Asta pentru că șefii procurorilor pot fi numiți și revocați după cum consideră ministrul justiției, fără să i se poată opune cineva.
„Fiecare procuror depinde, pe scară ierarhică, de procurorul care îi este șef. Astfel, din treaptă în treaptă, se ajunge la procurorul general (al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - n. red.), șeful DNA și șeful DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - n. red.). Dar cu privire la aceștia CCR tocmai a decis că ei pot fi numiți și revocați când vrea ministrul justiției, motivele găsite de el fiind imposibil de cenzurat. Prin urmare, se recunoaște că toți procurorii depind de politic. Iar asta... este constituțional”, explică Danileț.
Însă de ce este important cine conduce procurorii? Magistratul spune că, dacă procurorii știu că depind de ministrul justiției, aceștia nu vor mai avea curaj să ancheteze politicieni din partidul din care face parte respectivul ministru. La fel, judecătorii nu vor mai avea curaj să condamne politicieni.
„Judecătorii au toată legitimitatea să fie preocupați de statutul procurorilor, pentru că până și un judecător poate fi pus sub anchetă penală de către un procuror. Și dacă procurorul este subordonat politicului, anchetarea judecătorului ar avea o miză politică. Știind că poate fi cercetat politic pentru soluțiile sale, niciun judecător nu va îndrăzni să condamne vreun politician din partidul ministrului care este găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni. La nivel teoretic, justiția încetează când judecătorilor le este frică și politicienii de la putere sunt deasupra legii”, conchide Danileț.
CCR a găsit miercuri că există un conflict între Guvern și Președinție și că Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA-ului, trebuie să fie revocată din funcție de către șeful statului.
În februarie 2018, Tudorel Toader, ministrul justiției, a cerut revocarea din funcție a Laurei Kovesi, pe motiv că aceasta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile manageriale în fruntea DNA. În aprilie 2018, șeful statului, Klaus Iohannis, a refuzat cererea ministrului, bazându-se mai ales pe avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Decizia de ieri a CCR este surprinzătoare pentru că în legislație scrie că revocarea șefei DNA se face de către președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM. De aici s-ar înțelege că decizia finală aparține șefului statului, care se bazează pe avizul negativ/pozitiv al CSM.
„Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere (...) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, este precizat în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Pentru a respecta Constituția și decizia CCR, șeful statului ar trebui să o revoce pe Laura Kovesi. Conform judecătorului Cristi Danileț, dacă Iohannis va refuza să facă acest lucru, Parlamentul va putea să-l suspende din funcție.
Filip Alexandru