Ai obținut venituri în străinătate? Află dacă trebuie să depui declarația unică pentru acestea

După modificările recente ale Codului fiscal, aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018, act normativ ce introduce mecanismul simplificat de declarare și plată a taxelor pentru aceste venituri, persoanele care obțin venituri din România sau din străinătate au obligația de a declara aceste venituri prin completarea și depunerea unei declarații unice.

Continuarea articolului este exclusivă pentru abonații avocatnet.ro premium. Aceștia pot afla mai multe despre categoriile de venituri din străinătate pentru care trebuie depusă declarația unică și cu cât sunt taxate acestea.

Potrivit Ordinului Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 888/2018, persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență din Codul fiscal și care realizeză venituri din străinătate, supuse impozitării în România, trebuie să declare o serie de venituri, printre care se află și veniturile:

• din profesii liberale;
• din activități de producție, comerț și prestări de servicii;
• din drepturi de autor;
• din închirierea terenurilor, caselor, mașinilor etc;
• din activități agricole, piscicultură și silvicultură;
• cele sub formă de dividende și dobânzi;
• din premii;
• din jocuri de noroc;
• din pensii.

Pe lângă veniturile amintite mai sus, persoanele fizice rezidente române au obligația de a declara, prin intermediul declarației unice, și un tip de venituri salariale din străinătate. Concret, este vorba despre veniturile obținute din anumite activități salariale desfășurate în străinătate, dar de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în țara noastră.

Mai exact, persoanele care trebuie să declare veniturile salariale din străinătate sunt cele care sunt detașate în străinătate de către o firmă din România, iar angajatul a stat în străinătate mai mult decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s-a desfășurat activitatea sau detașarea a încetat înainte de perioada menționată anterior, iar angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit.

Așadar, veniturile românilor care lucrează pentru un angajator nerezident în țara noastră, adică lucrează în străinătate și pentru o firmă străină, nu sunt impozabile în România.

După cum stipulează Codul fiscal, veniturile realizate din străinătate “se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura acestuia”.

Asta înseamnă că, de exemplu, cota de impozit pentru veniturile din activitățile independente, din pensii sau premii este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse. Un alt exemplu de cotă de impozit este cel al impozitului pentru veniturile din dividende, care este 5% din valoarea acestor venituri.

Pe lângă impozit, pentru anumite venituri obținute în străinătate se plătesc și contribuții sociale, respectiv la pensii și/sau sănătate. Astfel, pentru veniturile din drepturi de autor se vor plăti contribuții la pensii și sănătate doar de către cei care obțin în acest an venituri totale de cel puțin 12 salarii minime brute, adică au o valoare de peste 22.800 de lei. Cota de CAS pentru veniturile din drepturile de autor este de 25%, iar cea de de CASS este de 10%.

În schimb, contribuabilii care au venituri din investiții sau din activități independente și care depășesc, pe durata unui an fiscal, valoarea a 12 salarii minime brute pe economie (22.800 de lei) vor plăti o contribuție socială pentru sănătate în procent de 10%. În cazul acestor venituri, contribuabilii pot alege valoarea la care se aplică acest procent, plata minimă fiind de 2.280 de lei.