avocatnet.ro 
Începând cu anul în curs, contribuabilii vor folosi, pentru a declara toate veniturile obținute, un document numit declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Declarația unică a fost introdusă în Codul fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018, act normativ ce introduce mecanismul simplificat de declarare și plată a taxelor pentru o serie de venituri, fie ele realizate în țară sau în străinătate.
Continuarea articolului este exclusivă pentru abonații avocatnet.ro premium. Aceștia pot afla mai multe despre ce venituri din străinătate trebuie declarate, despre termenul și modalitățile de declarare a acestora și despre cum se poate evita dubla impunere.
Sistemul folosit în prezent presupune autoimpunerea, ceea ce înseamnă că și cei ce au obținut venituri extrasalariale vor fi obligați să își calculeze dările către stat pentru o serie de venituri obținute din străinătate.
Ce venituri realizate în străinătate se declară
Ordinului Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 888/2018 prevede că persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență din Codul fiscal și care realizeză venituri din străinătate, supuse impozitării în România, trebuie să declare mai multe venituri, printre care și veniturile obținute din:
- profesii liberale;
- activități de producție, comerț și prestări de servicii;
- drepturi de autor;
- închirierea terenurilor, caselor, mașinilor etc;
- activități agricole, piscicultură și silvicultură;
- dividende și dobânzi;
- premii;
- jocuri de noroc;
- pensii.
Suplimentar, pe lângă veniturile deja amintite, persoanele fizice rezidente române au obligația de a declara, cu ajutorul declarației unice, și un tip de venituri salariale realizate într-o altă țară. Mai exact, este vorba despre veniturile obținute din anumite activități salariale desfășurate în străinătate, dar de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în țara noastră.
Concret, se vor declara veniturile salariale din străinătate ale persoanelor detașate într-o altă țară de către o firmă din România, în condițiile în care aceștia au petrecut mai mult timp în străinătate decât era prevăzut în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu țara în care s-a desfășurat activitatea sau în cazul în care detașarea a încetat înainte de perioada menționată anterior, iar angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit.
În concluzie, veniturile românilor care lucrează pentru un angajator nerezident în țara noastră, adică lucrează în străinătate și pentru o firmă străină, nu sunt impozabile în România. Mai multe detalii despre acest lucru găsiți aici.
Termenul și modalitățile de depunere a declarației unice
“Contribuabilii care obțin venituri din străinătate (...) au obligația să le declare în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, precum și să efectueze calculul și plata impozitului datorat, în cadrul aceluiași termen, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri, prevăzută de convenția de evitare a dublei impuneri”, potrivit actului normativ ce introduce mecanismul simplificat de declarare a veniturilor și plată a taxelor aferente pentru persoanele fizice.
Prin excepție de la acest termen, în 2018, contribuabilii au termen-limită de depunere a declarației unice data de 16 iulie. De anul viitor, termenul de depunere a declarației unice va fi cel menționat mai sus, și anume 15 martie.
Declarația unică se poate transmite autorităților fiscale din țara noastră prin mijloace electronice (Spațiul Privat Virtual sau e-guvernare.ro) și în format hârtie (direct la organul fiscal sau prin poștă). De anul viitor, declarația unică se va completa numai online, eliminându-se posibilitatea de a o transmite și în format hârtie. Despre acest subiect am scris mai multe aici.
Cum se poate evita dubla impozitare a veniturilor
Dacă legea fiscală din țara în care contribuabilul român a realizat venituri prevede acest lucru, veniturile ar putea fi impozitate și în acea țară. În aceste cazuri, rezolvarea vine de la convențiile de evitare a dublei impuneri, convenții pe care România le-a încheiat, de-a lungul anilor, cu o serie de state din lume. Lista completă statelor cu care România are încheiate convenții pentru eviatarea dublei impuneri se găsește aici.
Codul fiscal stabilește că evitarea dublei impozitări se poate face prin două metode, și anume prin metoda creditului fiscal sau prin metoda scutirii. Metoda creditului fiscal reprezintă metoda în care din impozitul datorat în România de către contribuabil se scade impozitul plătit în străinătate, rămânând de plată eventuala diferență între cele două impozite. A doua metodă de evitare a dublei impozitări, și anume metoda scutirii, prevede ca, în baza textului convenției de evitare a dublei impuneri semnate de țara noastră cu statul din care provin veniturile, persoana cu venituri din străinătate să fie scutită de impozit în România.
Potrivit explicațiilor date de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, persoanele care au realizat venituri în străinătate și au depus deja declarația 201 (în luna februarie, adică înainte de introducerea declarației unice) nu mai sunt nevoite să depună declarația unică cu privire la veniturile din anul precedent. Mai multe informații pe acest subiect pot fi găsite în materialul de aici.
ileanasandu 
ilonatoma