Contribuția la pensii (CAS) este de 25%, în timp ce contribuția la sănătate este de 10%, dar plafoanele la care se aplică acestea, atunci când există obligația de plată, dar și când se plătește voluntar, pot fi diferite. Dacă declarația unică trebuie depusă până la 16 iulie, plata contribuțiilor se poate face pe tot parcursul anului, în mai multe tranșe, dar nu mai târziu de 15 martie 2019.
Continuarea articolului este exclusivă pentru abonații avocatnet.ro premium. Aceștia pot afla mai multe despre cum se procedează în cazul în care plafonul de 22.800 de lei este depășit, deși se estimase contrariul, importanța ajustării normei de venit de către PFA-urile care aplică acest sistem, despre cum se plătește voluntar CAS și CASS și cum se datorează, mai exact, contribuțiile.
1. Plafonul de 22.800 de lei
Cei care nu obțin anul acesta venituri peste plafonul de 22.800 de lei (12 salarii minime brute) nu sunt obligați să completeze în declarația unică acele câmpuri referitoare la contribuțiile sociale și nu datorează nimic statului. Dar, dacă vor, pot plăti voluntar contribuții la pensii și sănătate.
2. Ce se întâmplă dacă estimezi sub plafon și ajungi să-l depășești, până la urmă?
Sub o formă sau alta, această întrebare a fost pusă de mai mulți contribuabili Fiscului, în cadrul sesiunilor de asistență online pentru contribuabili. Astfel, a precizat Fiscul, un contribuabil ce obține doar venituri din activități independente și ajunge să depășească plafonul estimat, va datora CAS și CASS, având obligația de a depune declarația unică până la data de 15 martie 2019. Practic, se va face o rectificare la declarația inițial depusă și se vor plăti taxele în consecință.
3. Cum se datorează, mai exact, contribuțiile?
La CAS, baza lunară de calcul este venitul ales de contribuabil, dar care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului minim (1.900 de lei). Asta înseamnă că, cine dorește are posibilitatea să plătească mai mul la pensii, așadar poate opta în declarație pentru un venit ales mai mare decât baza respectivă. De pildă, o persoană care estimează pentru 2018 venituri de 30.000 de lei, atunci poate alege să achite CAS-ul la baza de 22.800 de lei pentru tot anul sau să plătească chiar raportat la venitul 30.000 de lei.
În schimb, la CASS vorbim de o contribuție fixă. Pe 2018, cei care depășesc acel plafon de 12 salarii minime brute datorează 10% din 22.800 de lei (adică 190 de lei lunar, 570 de lei trimestrial sau 2.280 de lei pentru tot anul).
4. Ajustarea normei de venit, consecințe și pentru calculul contribuțiilor
Un PFA cu normă de venit se găsește adesea în situația în care să poată face unele ajustări la normă, conform reglementărilor fiscale aplicabile lui. E limpede că impozitul pe venit se va aplica la norma aceea redusă, dar pentru unii contribuabili poate fi un semn de întrebare dacă norma ajustată e luată în calcul și pentru CAS și CASS. Răspunsul Fiscului, tot în cadrul sesiunilor de asistență online pentru contribuabili, a fost unul pozitiv: da, CAS și CASS se vor datora la norma ajustată conform legii, prin aplicarea coeficienților de corecție publicați de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.
Notă: Un ajutor pentru PFA-urile cu normă de venit este acest material video al Luizei Daneliuc, expert contabil, care ne arată, pas cu pas, cum se depune declarația unică pentru acești contribuabili.
5. Cum plătești CASS și CAS voluntar
Cei care nu sunt obligați să plătească aceste contribuții pentru că nu depășesc plafonul pot să le achite voluntar, tot prin declarația unică. La CAS, așa cum spuneam mai sus, contribuabilul își alege venitul la care aplică CAS-ul, dar acesta nu poate fi mai mic de 1.900 de lei lunar (din contră, poate fi mai mare). Pentru plata voluntară a CASS, contribuabilii pot achita 10% din echivalentul a șase salarii minime brute (mai multe explicații, aici).
Important! Calitatea de asigurat în sistemul de sănătate public se dobândește acum de la momentul când se depune declarația unică de către contribuabil, nu de la momentul plății contribuției.