Până de curând, repartizarea profitului către acționarii sau asociații firmei se putea face doar anual, după încheierea situațiilor financiare pentru anul anterior. Recent, un act normativ ce acordă societăților comerciale posibilitatea de a achita trimestrial dividende a intrat în vigoare (Legea nr. 163/2018).
Măsura a fost așteptată cu interes de către antreprenori, aceștia având posibilitatea de a obține profitul generat de companiile pe care le dețin la intervale mai scurte de timp, după cum am amintit într-un articol anterior.
Cu toate acestea, măsura privind plata trimestrială a dividendelor poate provoca efecte negative asupra companiilor private și poate influența inclusiv bugetul de stat, după cum avertizează, într-un articol publicat recent pe blogul personal, Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.
1. Antreprenorii își vor încasa banii prin dividende, nu prin salarii
“În primul rând, legea descurajează încasarea banilor prin salariu, care va fi transferat către plata dividendelor. Din cele aproape 500.000 de companii active în România, 110.000 înregistrează un singur angajat, în timp ce 140.000 înregistrează între doi și cinci angajați. Astfel, aproape jumătate din companiile active în România au sub cinci angajați, situație în care foarte probabil acționarii acestora se angajează în propriile companii pentru o sursă de venit stabilă cu frecvența lunară”, avertizează Iancu Guda.
Dividendele se impozitează, în prezent, cu o cotă de 5% datorată de către companii. Suma se reține la sursă și se plătește la bugetul de stat. Suplimentar, acționarii sau asociații mai datorează o cotă de contribuții sociale pentru sănătate în cotă de 10% din dividendele încasate, însă această contribuție este plafonată la cel mult 2.280 de lei, reprezentând 10% din valoarea a 12 salarii minime brute pe economie.
În acest timp, veniturile salariale se impozitează mult mai drastic:
- contribuție pentru pensii în procent de 25% din salariul brut;
- contribuție pentru sănătate în procent de 10% din salariul brut;
- impozit pe veniturile salariale în cotă de 10%;
- contribuție asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% din salariul brut.
Prin urmare, acei antreprenori care și-au încheiat contracte individuale de muncă în propriile companii doar pentru a-și asigura o sursă constantă de venit vor fi tentați, ca urmare a apariției dividendelor interimare, să renunțe complet la contractul de muncă, încasând banii sub forma dividendelor trimestriale.
Această măsură poate avea și efecte negative asupra bugetului de stat, având în vedere că la buget se vor colecta impozitele pe dividende (în valoare mai mică), iar nu contribuțiile aferente salariilor (acestea având o valoare mai mare).
2. Măsura impulsionează decapitalizarea companiilor
Ca un efect direct al încurajării plății trimestriale a dividendelor, acționarii și asociații companiilor profitabile vor fi direct interesați de distribuirea profitului obținut către plata dividendelor și nu către investiții în dezvoltarea societății și a activității acesteia.
Având în vedere contextul economic impredictibil, înregistrarea de pierderi în următoarele trimestre nu va mai putea fi acoperită de către companie din profitul înregistrat anterior, aducând compania într-o situație vulnerabilă.
Astfel, în asemenea situații, acționarii ar trebui “să aducă bani de acasă pentru a acoperi diferența dintre profitul estimat și cel final, înregistrat pe întregul an. În unele situații, acest lucru o sa fie imposibil, deoarece dividendele distribuite au fost folosite deja în scopurile personale ale acționarilor”, scrie Iancu Guda în articolul citat anterior.
3. Măsura încurajează un comportament potențial infracțional
Cea de-a treia observație făcută de Iancu Guda se referă la faptul că legea “stimulează comportamentul infracțional de raportare a unor profituri fictive, prin amânarea înregistrării unor cheltuieli în trimestrul în curs, maximizând astfel profitul și dividendele implicite. Urmărirea și atragerea răspunderii acestor persoane o să fie foarte dificilă.”
Acest articol face parte dintr-o campanie de informare despre banii companiei tale și cum poți dispune de ei legal, pe care o vom derula pe parcursul următoarelor luni. Toate articolele din seria CASH-OUT: CUM SCOȚI BANI DIN FIRMĂ publicate până acum sunt disponibile aici.