Modul în care românii cu domiciliul în străinătate vor putea face dovada acestuia sau a reședinței se va modifica, potrivit Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru modificarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Proiectul de act normativ a fost pus recent în atenția senatorilor pentru dezbatere și, pentru a se putea aplica, are nevoie de aprobarea celor două Camere ale Parlamentului, de semnătura președintelui țării și de publicarea în Monitorul Oficial.
În prezent, românii care au domiciliul în afara țării pot face dovada acestuia doar cu ajutorul pașaportului simplu electronic pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS), iar propunerea legislativă menționată vizează schimbarea acestei situații.
Concret, proiectul de act normativ va da posibilitatea românilor din străinătate, dacă va fi adoptat, de a solicita autorităților române eliberarea unei cărți de identitate în care să se menționeze domiciliul acestora din străinătate.
După cum stabilește proiectul, cetățenii români vor putea solicita, începând cu 1 iulie 2019, un astfel de document de identitate doar în situațiile în care se eliberează, în prezent, pașapoartele cu menționarea domiciliului din străinătate, și anume atunci când solicitantul:
- are drept de şedere pentru o perioadă de cel puţin un an sau, după caz, are prelungit succesiv dreptul de şedere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv;
- a dobândit drept de şedere pe teritoriul statului respectiv în scopul reunificării familiale cu o persoană care are domiciliul în statul respectiv;
- a dobândit drept de lungă şedere sau drept de şedere permanentă;
- a dobândit cetăţenia statului respectiv;
- are drept de muncă;
- este înscris la o instituţie privată sau publică pentru studii sau formare profesională;
- este posesorul unui certificat de înregistrare ori al unui document care atestă rezidenţa într-un stat membru UE sau al Spaţiului Economic European.
Propunerea legislativă menționează că cererile se vor putea depune personal atât în străinătate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, cât și în țară, la unitățile serviciului de evidență a persoanelor. Cererile vor fi însoțite de documente eliberate de autorităție statului de domiciliu și de traducerea în limba română a acestora.
Un act de identitate în care se menționează domiciliul din străinătate va permite, potrivit inițiatorilor, identificarea unei persoane în cazul încheierii unor acte juridice pentru care e nevoie de adresa de domiciliu (servicii bancare, de exemplu), dovedirea identității și în lipsa pașaportului CRDS și un cost mai redus pentru beneficiar, în condițiile în care emiterea unui pașaport costă mai mult decât emiterea unei cărți de identitate.
După cum subliniază și inițiatorii proiectului, în prezent, există două categorii de români cu domiciliul în străinătate, și anume categoria celor ce dețin un pașaport CRDS și categoria celor care, chiar dacă locuiesc în afara țării, dețin un act de identitate în care figurează un domiciliu din România.
“Prima categorie care se află în legalitate este redusă, fiind 0,6 milioane de cetățeni români cu domiciliul în străinătate.
A doua categorie este evident mult mai mare în condițiile în care 3,4 milioane de cetățeni români locuiesc în altă țară. Pentru a nu fi obstrucționați în exercitarea drepturilor cetățenești, mulți dintre aceștia declară în fals că au domiciliul în România, în realitate având domiciliul în străinătate”, precizează promotorii propunerii legislative.
Atenţie! Prevederile proiectului legislativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să primească aprobarea Parlamentului, a șefului statului şi să fie publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (3)